Din perspectiva noastră modernă, de la mii de ani depărtare, încă avem multe date pe care nu le putem explica integral, de la modalitatea de construcție a piramidelor, până la alte elemente ce țin de inginerie, tratamente medicale sau obiceiuri de viață ale vechilor egipteni.
Pe baza informațiilor colectate din siturile arheologice, cercetătorii prezintă rapoarte detaliate, inclusiv ipoteze cu privire la unele aspecte care momentan nu pot fi clarificare. Adesea există posibilități și probabilități în exprimare, mai degrabă decât certitudini.
Egiptul Antic continuă să fascineze omenirea
Societatea actuală este fascinată de tot ceea ce se leagă de Egiptul Antic, dovadă fiind interesul pentru știri, reportaje și documentare despre diverse aspecte din viața oamenilor care au trăit în acea perioadă în țara care astăzi reușește să își susțină economia inclusiv prin turismul generat de vestigiile istorice.
În domeniul ficțiunii, numeroase cărți se bazează tocmai pe misterele Egiptului Antic - putem menționa titluri în limba română precum Egiptul secret (Paul Brunton, editura Polirom), Cartea morților (Patricia Cornwell, editura Nemira), Legendele Egiptului Antic (Roger Lancelyn Green, editura Curtea Veche) sau Marile Piramide (Jean - Pierre Corteggiani, editura Univers).
De notorietate sunt și filmele legate de acest subiect - Cleopatra (1963), Agora (2009), Exodus: Zei și Regi (2014), Zeii Egiptului (2016), Regele Scorpion (2002), Mumia revine (2001) și multe altele, o parte dintre acestea fiind disponibile și pe platformele de streaming.
Tot online pot fi descoperite și jocuri video precum Nancy Drew: Tomb of the Lost Queen sau Lara Croft and the Temple of Osiris. Și mai bogată este oferta de divertisment pe nișa de jocuri de cazino online, acolo unde au fost lansate sloturi online cu jackpot precum The Great Egypt și Egypt Sky de la EGT sau alte jocuri ca la aparate precum Egyptian Fortunes & Ancient Egypt de la Pragmatic Play ori Book of Dead, Doom of Egypt & Legacy of Egypt de la Play`n GO.
Viața de zi cu zi a vechilor egipteni - alimente și băuturi
Dincolo de elementele misterioase, adesea duse într-o zonă a fanteziei, sunt interesante de aflat diverse informații despre viața reală a oamenilor din vechea civilizație din nord-estul Africii, care s-a dezvoltat în zonele joase de-a lungul fluviului Nil. Un capitol relevant al societății egiptene este cel legat de alimentație - una dintre nevoile de bază ale omului în viața de zi cu zi.
Arta egipteană și în vestigiile arheologice reflectă modul în care mâncarea era văzută în Egiptul Antic - o parte importantă în plan social și cultural. În temple și morminte s-au descoperit multe imagini ale meselor îmbelșugate, în onoarea zeilor, dar și rămășițe ale unor alimente îngropate cu borcane și boluri. De exemplu, în mormântul lui Tutankhamon, nu s-a descoperit doar aur, ci s-au regăsit diverse alimente asociate cu festinul culinar - grâu, pepene verde, linte, năut, curmale, rodii, migdale, smochine, schinduf și altele.
Elementul de bază al dietei egiptene era pâinea, realizată însă în diverse forme, chiar cu multă imaginație - de la forme geometrice, la forme de animale sau plante. În plus, oamenii mâncau diverse legume și fructe. În ceea ce privește băutura, berea era favorita bărbaților și femeilor. Vinul era consumat mai mult de înalta societate.
Egiptenii consumau carne de vită mai ales la festivități și mai rar carne de oaie și capră. Alte animale folosite în alimentație erau porcul, gazela, hiena și chiar șoarecele. În ceea ce privește păsările, găina nu fusese introdusă în Egipt, dar se consuma carne de rață, prepeliță, porumbel, chiar flamingo și pelican. Animalele erau atât crescute pentru a fi sacrificate, cât și vânate în mediul lor natural.
Pentru că trăiau pe malurile Nilului, egiptenii obișnuiau să pescuiască în mod curent, consumând pește proaspăt, dar și conservat - uscat la soare și păstrat în sare. Din alimentația oamenilor din Egiptul Antic nu lipseau ouăle și laptele - acesta din urmă colectat de la vaci, capre și chiar măgărițe (introdus în rețete medicinale). Arheologii au găsit chiar urme de brânză în unele morminte antice. Interesant este că mierea era cel mai popular îndulcitorul, zahărul nefiind utilizat.