Totul e pe net si toata lumea e pe net. Cat de distractiv este si cat de periculos? “Cartea fetelor”, de Alexandru-Bradut Ulmanu, aparuta recent la editura Humanitas, analizeaza fenomenul care a pus stapanire si romani si incearca sa raspunda la marile intrebari despre consumul nostru sau, mai bine zis, participarea noastra la retelele sociale.
Din Romania sunt aproape 3,4 milioane de utilizatori Facebook, conform SocialBakers, un portal de statistici despre Facebook. Asta ne plaseaza tara pe locul 38 in lume in clasamentul tarilor ai caror cetateni isi dau “like” in loc de “salut”. Dintre ei, majoritatea, adica 73% au intre 18 si 34 de ani, conform unei statistici de acum un an.
Ce fac aceste 3 milioane si ceva de tineri pe Facebook? „Comunica. Se informeaza. Invata si afla lucruri. Urmaresc ce se intampla cu persoanele mai mult sau mai putin apropiate. Povestesc despre ei insisi. Majoritatea accepta in general in lista de prieteni cu precadere persoane pe care deja le cunosc, ceea ce se potriveste cu ce sustin sefii Facebook - ca Facebook e un instrument de cartografiere a retelei sociale deja existente in viata fiecaruia. Cercetarile arata ca utilizatorii romani privesc fotografiile si postarile altora in mai mare masura decat publica informatii despre ei insisi”, spune Alexandru-Bradut Ulmanu. Asadar, curiozitatea, ca sa nu zicem voyeurismul, ne face sa dam click dupa click pe paginile personale ale altora.
Cu un click schimbam lumea?
Totusi, dincolo de pozele de la nunti si de la botezuri care inunda albumele foto virtuale ale tuturor imediat ce evenimentul s-a produs, accesul la retelele de socializare schimba felul in care reactionam sau consumam. „Site-uri precum Facebook sau Twitter schimba lucrurile in sensul ca transforma internetul dintr-o retea de computere intr-o retea de persoane. Raportam ce e in jurul nostru la noi insine, la apropiati si la cunoscuti, iar aceasta perspectiva personala e vizibila in modul in care consumam informatii si divertisment, in modul in care ne facem cumparaturile si asa mai departe. Recomandarile pe care le primim de la prieteni devin mai importante decat informatiile si cronicile din mass media; avem mai mult control ca oricand asupra a ceea ce ofera companiile comerciale -- acestea trebuie acum sa ia in mai mare masura in considerare preferintele consumatorilor, pentru ca ei au la dispozitie mijloace de expresie la care in trecut nu aveau acces. Cu alte cuvinte, Facebook si alte site-uri de socializare dau o voce celor care altadata erau prea putin luati in seama.Un exemplu ilustrativ, cu care deschid cartea, e povetea Feliciei Margineanu, o tanara de 17 ani din Suedia, care, printr-un simplu mesaj pe Facebook, a reusit sa scoata in strada mii de oameni in semn de protest fata de xenofobie si rasism.”, explica autorul Cartii fetelor.
„Ca si in viata offline, trebuie sa ne ferim de lupul cel rau.”
Avantajele acestor mijloace de a impartasi informatii sunt evidente. Nici dezavantajele nu sunt insa minore. Pe langa faptul ca unii uita ca retelele sociale sunt extensii ale modalitatilor de interactiune, nu un inlocuitor al activitatilor offline si pierd timpul in fata monitorului, altii au impresia ca tot ce publica le va aduce beneficii si prieteni. Gresit!
„Ca si in viata offline, trebuie sa ne ferim de lupul cel rau. Adica sa nu dam drumul in viata noastra celor ce ar putea sa ne faca rau. Asta inseamna ca trebuie sa fim constienti de faptul ca o simpla fotografie sau o simpla informatie ar putea sa ne expuna prea mult in conditiile in care ceea ce publicam pe Facebook poate fi accesibil oricui. In Statele Unite si in alte tari, angajatorii si evaluatorii dosarelor de admitere la facultate se uita pe conturile de Facebook pentru a vedea ce fel de persoane sunt cei pe care urmeaza sa-i recruteze -- ba chiar sunt cazuri de persoane concediate in urma activitatii discutabile de pe site-urile de socializare. Iar aceste practici incep sa existe si la noi. Asa ca regula de aur este sa nu postam pe Facebook lucruri pe care nu altminteri nu le-am comunica tuturor cunostintelor noastre. O alta optiune este sa setam contul astfel incat sa nu afiseze anumite informatii decat pentru prieteni sau pentru prietenii foarte apropiati.”, sfatuieste Ulmanu.
Alexandru-Bradut Ulmanu activeaza in presa din 1991, iar din 1996 preda jurnalismul in calitate de cadru didactic universitar si trainer. A lucrat in presa scrisa, online, radio si de agentie si s-a ocupat cu predilectie de cultura si media.
