Prima provocare a fost un maraton la Polul Nord. Au urmat 7 maratoane și 7 ultramaratoane, pe 7 continente Antarctica, Australia, Himalaya, Sahara, Chile, Noua Zeelanda, Brazilia.
Guinness Book și World Records Academy au considerat că efortul său merită omologat ca record mondial. Au urmat lecții de înot și antrenamente de bicicletă.
În 2011 s-a născut Ema și spune că nu și-ar fi dublat eforturile fără ea, astfel că în 2015 a terminat cel mai greu ultramaraton din lume, traversarea înot a Canalului Mânecii și astfel, a devenit primul român care a făcut asta.
Astăzi e în Cartea Recordurilor și nu vrea să se oprească aici.
Andrei Roșu este foarte atent când vine vorba de exemplul pe care-l dă copiiilor săi, și admite că părinții învață zilnic de la cei mici, iar relația cu ei trebuie să se bazeze pe respect, înțelegere și atenție pentru oamenii pe care îi formează. Sportul nu lipsește din viața celor mici. Alimentația este și ea importantă în familia lui. Este clar că puterea exemplului ești tu, iar Andrei a înțeles foarte bine acest lucru și este foarte atent în acțiunile sale.
„Cred că, într-adevăr, copiii vin în viața noastră și pentru a ne transmite niște lecții. Și mă bucur că atât eu, cât și Oana, soția mea, am văzut în noua noastră calitate, cea de părinte, o ocazia extraordinară de a ne regândi viața și de a deveni modele reale pentru Alex, apoi pentru Ema”.
„A fi un exemplu pentru copiii noștri nu poate fi o misiune de o săptămână sau de câteva luni. Ei observă permanent cum se fac lucrurile în jurul lor, învață de la noi zi de zi și asimilează valorile pe care te transmitem prin vorbele și acțiunile noastre”.
„Încă de la 2-3 ani i-am luat cu noi la competiții, alergând împreună pe ultimii 50-100 de metri și împărțind medaliile, astfel că ideea de a face sport și de a participa la evenimente de masă, unde lumea face mișcare, a devenit parte a normalității lor”.
„În acest context, practicarea sportului de la vârste fragede a venit ceva natural. Alergare, pedalat, înot, schi, mers cu rolele, cu patinele, cu skateboardul, cu trotineta, escaladă, tenis, badminton, tenis de masă, trekking, zumba, arte marțiale, orele de sport de la școală sau, pur și simplu, mers pe jos, săniuș sau jucat în parc, cățărat în copaci etc. - toate aceste forme de mișcare sunt familiare pentru copiii noștri”.
„Nu cred că a trecut vreo zi, în ultimii 7-8 ani, în care Alex și Ema să nu fie angrenați într-o formă de efort fizic susținut - lucru absolut normal și recomandabil”.
„Referitor la competiții, nu suntem genul de părinții care să își umfle egoul atunci când își văd copiii pe podium. Alex și Ema au participat și participă la diverse concursuri, dar îi încurajăm, de fiecare dată, să își exploreze emoțiile, să vadă partea distractivă a experienței și să nu se valorizeze în raport cu ceilalți copiii sau cu locul obținut. Va fi alegerea lor dacă se vor îndrăgosti foarte mult de un anumit sport și vor dori să îl practice la nivel de performanță, cu uzura care vine la pachet cu acesta, dar noi - ca părinți - am fi mult mai mulțumiți dacă ei vor incorpora mișcarea în rutina lor zilnică, pe parcursul întregii vieți”.
„Un alt beneficiu al schimbărilor făcute de mine și de Oana în urmă cu ceva timp a fost că am adaptat nutriția la obiectivele noastre sportive și la dorința de a avea un stil de viață sănătos. Astfel, avem întotdeauna în casă alimente sănătoase, pentru că doar ele se găsesc în lista noastră de cumpărături”.
„Bineînțeles că Alex și Ema consumă “dulciuri”, dar de calitate (multe dintre ele făcute în casă), în cantitate moderată și niciodată seara”
L-am întrebat pe Andrei ce înseamnă o zi din viața lui în materie de sport. Cât sport face o persoană care adoptă un stil de viață sănătos.
„Dincolo de zecile, poate sutele de beneficii pe care sportul le oferă (sănătate, energie, bună dispoziție etc.), pentru mine a devenit și un instrument de dezvoltare personală, care mă ajută să îmi mențin un nivel excelent de autodisciplină. Iar disciplina vine la pachet cu organizare și automonitorizare - extrem de utile și în celelalte arii ale vieții mele”.
„Mulți oameni își imaginează că mă antrenez de dimineață de la 5, până la miezul nopții. Desigur, au existat și astfel de antrenamente, dar de cele mai multe ori 90-120 de minute (de calitate) sunt suficiente pentru a începe ziua în forță și pentru a mă menține în formă pentru orice fel de eveniment de anduranță la care aș participa”.
„După aceste antrenamente, care încep undeva pe la 5 dimineața, ziua mea decurge la fel ca a celor mai mulți dintre cei care citesc acum acest interviu: dus copiii la școală, proiecte profesionale, viață de familie etc”.
Andrei spunea într-una dintre conferințele sale la care a participat că dietele nu funcționează și am vrut să aflăm mai multe. Și mai ales ce i-ar recomanda unei persoane care are 100 de kg și își dorește să slăbească rapid. Ce pași ar trebui să urmeze ca să slăbească sănătos, iar el ne-a povestit punctual pașii de autodisciplină pe care îi recomandă în etapele unei cure de slăbire.
„Din punctul meu de vedere, dietele sunt acțiuni cu impact pe termen scurt. Pentru rezultate bune pe termen lung, cred că ajută mult mai bine transformarea obiceiurilor, pentru a dobândi un stil de viață sănătos, cu alimente sănătoase și mișcare zilnică”.
„Indiferent de obiective, ne întoarcem la autodisciplină. Aici, am observat că există câteva etape”.
Prima etapă.
„Să avem un “De ce”. Adică, de exemplu, un răspuns profund la întrebarea “de ce să slăbesc?” La nivel superficial, probabil că am fi tentați să răspundem: “Pentru că nu îmi mai place cum arăt”. Dar ajută să mergem mai departe, cu încă 3-4 “de ce”-uri, până ajungem la valorile noastre fundamentale”.
- De ce este important să arăt mai bine? „Pentru a avea mai multă încredere în mine”.
- De ce să am mai multă încredere în mine? „Pentru a realiza tot ceea ce îmi propun.”
- De ce să realizez tot ceea ce îmi propun? „Pentru că asta mi-ar da un sentiment de libertate.”
- În acest caz, atunci când alarma va suna la 5 dimineața, „de ce”-ul ne va da jos din pat înainte de a apăsa pe snooze.
A doua etapă.
„Să avem un obiectiv. După ce ai găsit răspuns la întrebarea „DE CE”, ajută foarte mult să ai și un CE sau un CEVA realizabil, către care sa te îndrepți. Adică, un obiectiv, pentru realizarea căruia să ai nevoie de ajustări în viața ta, astfel încât să te transformi într-o persoană capabilă să atinga acel obiectiv”.
„Dacă „De ce”-ul tău fundamental este dorința de a îi ajuta pe oameni, iar obiectivul ales este alergarea unui maraton, în scop caritabil, drumul pe care îl vei parcurge din momentul primului antrenament și până la finalul cursei te va ajuta nu doar să își atingi obiectivul - respectiv să promovezi cauza socială în care crezi și să atragi un anumit număr de donații - dar și să devii o persoană organizată, capabilă să respecte un plan, să depășească obstacolele și să îi inspire, la rândul ei, pe cei din jurul său”.
A treia etapă.
„Inventarierea obiceiurilor. Cele mai multe dintre lucrurile pe care le faci zilnic țin de obiceiurile pe care le ai, așa că zilele se aseamănă foarte mult. Și mi-e teamă că nu își poți schimba viața dacă își menții, neschimbate, obiceiurile”.
A patra etapă.
Organizarea.
„Traversarea oceanului Atlantic într-o barcă cu vâsle a durat 38 de zile, timp în care am vâslit 12 ore zilnic. Deci, în total, 456 de ore de activitate”.
„În schimb, pentru a ajunge la startul ei, am petrecut mii și mii de ore, documentându-mă, discutând cu organizatorii cursei Atlantic Challenge și cu zeci de participanți din edițiile anterioare, căutând o ambarcațiune, echipamente și sute de accesorii, sponsori, alți membri ai echipajului - selectând din peste 240 de aplicații - participând la cursuri de navigație, prim ajutor, comunicații radio, supraviețuire și vâslit oceanic, vâslind aproape doi ani, weekend de weekend, pe Marea Neagră sau pe lacul Limanu, antrenându-mă zilnic pe ergometru sau la sală”.
„Haosul din exterior crează haos în interior. Făcând ordine în jurul nostru, ordinea se va reflecta și în modul nostru de a gândi și de a acționa”
A cincea etapă.
„A acționa acum. Evident, toată lumea acționează. Dar, de obicei, Începând “de mâine”. Sau “de luni”. Sau de la 1 ianuarie...
„Partea frumoasă a respectării unui plan, acționând zi de zi, indiferent de vreme, vremuri sau mai știu eu ce, este că nu ai nevoie de eforturi supra- omenești pentru a îți atinge obiectivele. Pur și simplu, avansezi puțin câte puțin în fiecare zi. Încet, dar sigur. Și în direcția bună”.
„Nu am început să alerg ieșind din casă și bifând cei 42 de kilometri și 195 de metri ai unui maraton, ci am parcurs, la început, două străzi și vreo 3 alei din parc. Poate că aceste 5 etape ale instalării autodisciplinei par complicate, dar cred că implementarea lor conduce la șanse de reușită foarte mari pe termen lung, inclusiv atunci când ne propunem să slăbim și, apoi, să ne menținem greutatea”.
Ce mănâncă Andrei Roșu?
„Jăratic :) Adaptând nutriția la obiectivele pe care le am (să fiu sănătos și să rămân activ până la adânci bătrâneți, lăsând o amprentă cât mai scăzută asupra mediului), lucrurile sunt foarte simple pentru mine: legume, fructe, cereale”
Care a fost cel mai greu moment de până acum? Ai traversat înot Canalul Manecii, maraton la Polul Nord, câteva competiții de care alții s-ar îngrozi numai să audă. Au fost și momente când ai vrut să renunți?
„Cea mai grea parte a unei competiții este să ajungi la... start. Adică tocmai partea pe care publicul o vede mai puțin (sau deloc), respectiv antrenamentele, pregătirea logistică, depășirea momentelor în care “nu ai chef” etc”
„Sunt sigur că abandonul unei curse începe la antrenamente. Dacă abandonezi un antrenament, creierul învață care este calea mai ușoară și va face asta și la competiții, în momentele dificile”
„Referitor la momentele dificile (care, a propos, sunt temporare), o întrebare care mă ajută să merg mai departe este: “cum pot să depășesc acest moment” - o întrebare care îmi obliga creierul să ofere soluții. Dacă m-aș întreba: “de ce tocmai acum?”, “de ce mie?” etc., aș primi răspunsuri care nu m-ar ajuta”.
Pe Andrei Roșu îl puteți întâlni la conferința Sun Talks din 28 aprilie. Mai multe informații găsiți aici.
Andrei este genul de persoană care și-a atins marile obiective și totuși am vrut să vedem care este marele său vis. Ce planuri de viitor are Andrei Roșu. Răspunsul său ne-a bucurat teribil și ne confirmă faptul că schimbarea vine din noi.
„Visele sunt doar fantezii, sau obiective fără termen limită :)”
„Momentan, nu am un “mare vis”, ci doar obiective sau proiecte pe termen mediu și lung, care să mă ajute să rămân ceea ce am devenit în ultimii ani - un model pentru copiii mei și o sursă de inspirație pentru oamenii care îmi urmăresc acțiunile și rezultatele”.
„Cred că România se va transforma substanțial doar atunci când noi, românii, vom avea curajul de a ieși constant din zona de confort și de a ne construi o versiune mai bună”.
Ce i-ai spune într-un mesaj din viitor lui Andrei Roșu?
Mi-aș spune „Ai făcut o treabă excelentă până acum! Rămâi pe drumul tău!”
Sursă foto: Facebook
