Primirea. Prima impresie conteaza, de acord? La salonul de cartier, cum le numesc eu pe cele situate la parterul unor blocuri de locuinte, am fost lasata sa astept in picioare, fara sa ma bage nimeni in seama vreo 10 minute. Sunasem la interfon, intrasem si ma aflam la receptia improvizata in holul apartamentului tapetat numai cu gresie. Femeia de la receptie discuta cu un barbat si nu s-a sinchisit de mine. Apoi a mai intrat cineva si, desi venisem inainte, si-a facut trei programari la receptie si a plecat. Eu inca asteptam cand receptionera m-a intrebat: “Va deranjeaza daca va maseaza un barbat?” Am ramas tablou. Tipul era imbracat in haine de strada, cu bermude si tenisi, pe maini se vedeau numai tatuaje din care desluseam ceva dragoni si trandafiri, iar fata lui trada ura pentru pentru lamele de ras. Dincolo de faptul ca nu parea maseur, ci mai degraba smardoi, eu imi facusem programare la o anume Cosmina care imi fusese recomandata. Tipul nu parea sa fie… Cosmina, poate, cel mult, Cosmin. Dupa inca 15 minute a aparut Cosmina si m-a rugat sa ma schimb in halat numai ca … nu gaseau halate.
In spa-ul de lux situat intr-o vila dintr-un cartier din Bucuresti scump ca Parisul, am sunat la interfon si am fost asteptata la intrare de persoana care urma sa aiba grija de mine pana la sfarsitul vizitei. Lumina difuza, mirosul de mosc si locul mobilat in stil asiatic iti dadeau de la inceput senzatia ca nu mai esti in Bucuresti. Dupa ce Alina, asa s-a prezentat persoana care m-a intampinat, mi-a dat un formular de completat despre starea mea de sanatate, alergii si asteptarile mele, pentru ca era prima mea vizita la ei, am fost condusa intr-o camera (in care urma sa fiu tratata numai eu) si mi s-au dat lucruri de unica folosinta pentru schimb.
Masajul. La salonul de cartier masajul a inceput cu intarziere intr-o camera in care “Cosmin” incepuse sa maseze o alta clienta topless. Superb! In timpul masajului am ascultat radio si o conversatie halucinanta intre maseuri: comparau munca lor cu framantat coca si pe cliente cu niste covrigi.
La spa, fundalul sonor era asigurat de un CD cu muzica ambientala pentru relaxare, iar maseuza a tacut cu exceptia momentelor in care trebuia sa imi spuna sa imi mut mana sau piciorul, cand oricum vorbea in soapta.
In sine, masajul de la primul salon a fost satisfacator, maseuza parea sa stie ce face, numai ca din cauza conversatiei pe care o purta cu colegul ei, nu era atenta la toate reactiile mele: uneori ma durea, alteori ma gadila, iar ea nu observa pentru ca nici nu se uita la mine.
La al doilea salon, masajul cu pietre calde a fost o experienta care mi-a schimbat starea pentru tot restul saptamanii. Masajul este unul profund, iar pietrele vulcanice trecute printr-o baie fierbinte si apoi unse cu uleiuri esentiale sunt asezate in puncte enegetice importante si asta relaxeaza musculatura si dilata vasele sanguine, stimuland circulatia si ajutand la drenaj. Maseuza a insistat cu in zona umerilor pentru ca a observat ca acolo sunt foarte incordata (ore intregi la computer…) si nu s-a lasat pana nu m-a detensionat si m-a indreptat. In concluzie, a fost extrem de atenta la problemele mele, la corpul meu, si nu la altceva.
Masajul a durat 75 de minute si, evident, nu voiam sa se mai termine. Patul era special pentru masaj: adica avea in capat acea perna in forma de U pe care iti poti sprijini capul cand stai intinsa pe burta, ceea ce iti relaxeaza gatul cu adevarat. In celalalt salon, patul nu avea aceasta perna si din cauza asta am plecat cu gatul intepenit dupa ce vreo ora am stat sprijinita cu falca pe pat acoperit cu un prosop. Rezultatul: am plecat cu textura unui prosop imprimata pe jumatate de fata.
Pretul. 50 de minute de masaj anticelulitic la salonul de la bloc au costat 50 de lei. 75 de minute de masaj cu pietre calde la spa-ul de lux au costat 200 de lei. Practic, am platit 1 leu/min, respectiv 2,6 lei pe minut, dar experientele nu au fost nici macar asemanatoare. La abonamente, raportul se schimba: un abonament de 11 sedinte la salonul mai ieftin costa cat unul cu 8 sedinte la spa. Pacat ca pentru un pret asemanator, saloanele de cartier ofera servicii atat de modeste: si nu e vorba de masaj in sine, cat de tratarea clientului.
Locatia. Asa cum am spus, spa-ul arata de la intrare ca un loc in care timpul se dilata si totul este ales si asezat astfel incat sa simti ca experienta pe care o vei trai te va schimba. Camera in care masajul s-a desfasurat era de o curatenie impecabila, mocheta de pe jos era atat de pufoasa incat, daca iti pierdeai un papuc pentru un moment, ai fi crezut ca ai calcat… pe o pisica, iar lumina difuza si muzica te introduceau intr-o stare de relaxare adevarata.
La celalalt salon gresia peste tot iti dadea senzatia ca te afli intr-o baie imensa, iar faptul ca imparteai camera cu cineva strica tot farmecul. Adevarul e ca maseurii aveau dreptate, pe lumina aia puternica, dezbracate, una langa alta, noi, clientele, chiar eram ca o coca in mainile lor. Cel putin asa ne faceau sa ne simtim.
Concluzia. Din pacate, programul ne obliga sa alegem un salon cat mai aproape de casa si ne obisnuim cu tratamentul primit la saloanele unde se maseaza femei pe banda rulanta. Prietenele mele merg frecvent la astfel de saloane si nu se mai enerveaza cand sunt lasate sa astepte, cand impart camera cu altcineva sau cand maseuza nici nu e atenta sau chiar raspunde la telefon. In timp, ajunge sa ni se para decent orice si sa platim mult pentru putin.