Acestea se clasifica in proteine animale si proteine vegetale. Spre deosebire de carbohidrati si grasimi, acestea joaca un rol secundar in ceea ce priveste furnizarea energiei, fiind folosite preponderent pentru rolul lor structural. Astfel, organismul apeleaza la proteine in vederea obtinerii de energie doar in cazul in care este privat de ceilalti doi macronutrienti. Proteinele au totuși un conținut coloric de 4kcal/gram, similar cu cel al carbohidraților.

Despre aminoacizi

Aminoacizii reprezinta elemente constituive ale proteinelor, iar proteinele alimentare sunt alcatuite din 20 de aminoacizi, care, in functie de capacitatea de sinteza, sunt categorisiti in 3 grupe astfel:

  • esentiali: aminoacizii ce trebuie furnizati prin alimentatie, nu pot fi sintetizati de orgenismul uman;
  • neesentiali: aminoacizii ce se pot sintetiza in organism;

conditionat esentiali: aminoacizii care devin esentiali in anumite stari fiziologice (sarcina, alaptare, etc.)sau in anumite patologii.In functie de continutul in aminoacizi se poate determina calitatea proteinelor. Astfel, proteinele complete sunt cele care contin toti aminoacizii esentiali in cantitatile necesare pentru organism.

Proteinele vegetale

Proteinele de origine vegetala sunt cele care provin din legume, seminte, nuci sau cereale si sunt considerate a fi proteine incomplete, neavand toti aminoacizii necesari organismului nostru. Astfel, pentru a ne asigura toti aminoacizii esentiali , trebuie sa asociam proteine complementare. In prezent, singurele proteine de origine vegetala considerate complete sunt cele ce provin din soia.

Un plus adus de proteina de origine vegetala este acela al aportului mare de fibre furnizate de catre acestea, favorizand astfel un tranzit sanatos si, de asemenea, oferind o senzatie de satietate pentru un timp indelungat.

Controverse privind cele doua tipuri de proteine

De-a lungul anilor au aparut din ce in ce mai multe controverse cu privire la cele doua tipuri de proteine existente, vegetale sau animale. Veganismul si vegetarianismul au devenit stiluri de viata din ce in ce mai populare, iar proteinele de origine animala au devenit din ce in ce mai blamate. Astfel, este foarte important sa analizam studiile existente ce fac referire la calitatea proteinelor, pentru a ne asigura ca facem cea mai buna alegere pentru sanatatea organismului nostru. 

Odata cu aparitia anumitor tipuri de proteina vegetala precum quinoa sau semintele de canepa, tot mai multi oameni au inceput sa opteze pentru astfel de surse de proteina vegetala in detrimentul cele de origine animala.

Majoritatea proteinelor de origine animala vin la pachet cu o serie de nutrienti care pot prezenta unrisc pentru sanatate, atunci cand sunt cosumate intr-o cantitate prea mare, cum ar fi: grasimile saturate. Atunci cand vorbim despre carne, sau lactate,, acestea pot contine cantitati mari de grasimi saturate, daca nu sunt alese intr-o maniera corecta. Daca dieta ta include proteina animala, opteaza pentru un tip de carne slaba sau peste si pentru lactate degresate, astfel incat sa asiguri organismului aminoacizii de care are nevoie si, in acelasi timp, sa eviti aportul mare de grasimi saturate.

Asigura-i corpului tau un aport de 10-15% de proteine din totalul caloric, dintre care jumatate sa fie de origine animala, iar cealalta jumatate de origine vegetala. Un adult normal necesita 0.75g/kg corp/ zi, insa copiii, varstnicii, femeile insarcinate si aflate in perioada alaptarii, dar si sportivii de performanta au nevoie de un aport proteic mai mare. 

Alege sa incluzi in dieta ta alimente sanatoase, hidrateaza-te corect, fa miscare si opteaza intotdeauna pentru un stil de viata echilibrat. 

Sursa foto: Pexels.com