Lansarea oficiala a cartii a avut loc in cadrul Salonului International de Carte Bookfest, si a fost un real succes, volumul "Ce am facut cand am tacut" fiind cel mai vandut din cadrul evenimentului.
Jurnalista in varsta de 42 de ani prezinta de-a lungul paginilor omul din spatele pupitrului de stiri si marturiseste ce o echilibreaza in viata personala, ce o ajuta sa-si mentina la cele mai inalte standarde profesionalismul si dedicarea. In plus, ea face cateva dezvaluiri fara perdea despre viata ei intima.
"Primul iubit nu se uita niciodata. Nu se poate sa nu fi auzit asta macar o data. Amintirile mele ma leaga insa foarte strans si de al doilea. Intai de toate, sa cadem de acord ca vorbim despre acelasi lucru: primul – adica primul cu care facem dragoste. (...) Sunt destule femei care traiesc pana la sfarsit alaturi de cel care a fost primul barbat din viata lor si care nici nu s-au gandit vreodata sa cunoasca altul. Cred intr-adevar ca prima data trebuie sa facem dragoste cu cineva despre care gandim ca este alesul pentru totdeauna. Atat de mult sa il iubim. (...) Eu, de exemplu, aveam obsesia asta cu «Merita?» Imi amintesc ca eram indragostita in adolescenta de un barbat care mi-a spus intr-o zi, nu dupa mult timp de cand ieseam impreuna, ca nu se poate sa mai fim prieteni daca nu ma culc cu el. Ma iubeste prea mult si nu mai rezista sa fim despartiti de acest impediment.. Ei bine, cu toate ca eram topita dupa el, am considerat ca nu merita sa fie primul, doar pentru ca mi s-a parut anormal sa nu ma poata iubi fara actul sexual. Eu credeam ca dragostea este mai presus de asa ceva si l-am parasit", scrie Andreea.
CITESTE SI: 7 greseli pe care poti sa le faci atunci cand saruti un barbat
"«Primul» a devenit astfel prietenul meu din liceu, care m-a iubit ani la rand inante sa fim iubiti in sens fizic si nu am regretat niciodata decizia. Desi cel care n-a mai ajuns sa fie «primul» mi-a dovedit in timp ca era intr-adevar foarte indragostit de mine, ca era de o calitate umana rara si un foarte bun prieten. De ce va spuneam insa la inceputul povestii ca amintirile ma leaga foarte strans de al doilea? Pentru ca dupa ce treci de faza «primului» si incepi sa compari si sa alegi, iti dai seama ca poti cunoaste oameni intersanti, care sa te iubeasca la fel de mult sau chiar mai mult decat «primul», cu care te poti intelege mai bine, asa incat «primul» va ramane mai ales amintirea placuta a unei varste minunate. (...) Cred ca pentru a fi fericit trebuie sa ai mereu puterea de a o lua de la zero. Sa te indragostesti de fiecare data fara frica. Sa te lasi curtata, admirata, iubita, plansa, detestata. Asta e jocul fascinant al dragostei care te face sa te simti vie. Ma gandesc ca multe dintre deciziile unei fete tin si de educatia primita acasa. Daca parintii o sa-ti repete ca primul trebuie sa fie si ultimul, pana la urma asa o sa crezi si tu. Nu vreau sa condamn aceasta idee. Numai ca mama mi-a zis ca nu primul conteaza, ci ULTIMUL. Si de aici putem reincepe discutia, fiindca, in cazul meu, ultimul a fost... primul: primul francez pe care l-am cunoscut", mai scrie in cartea ei.
Fragment preluat din Adevarul.
