Evident, Cabral nu mai este copil. Dar asta nu-l impiedica sa rememoreze cu placere toate acele lucruri care contau pentru cei mici inainte de Revolutie. “Nu am avut MTV, o aveam pe Dida Dragan urland cu privirea fixa si cu mainile contorsionate catre noi prin televizioarele alb-negru. Nu aveam Disney Channel, aveam Gala Desenului Animat, o data pe saptamana, sambata la 1, parca. Nu aveam Playstation, aveam tevi cu cornete. Nici Nirvana n-aveam, aveam vafe scofalcite cu gust de lapte praf. Barbie?! Ha! Noi aveam colectii de capace de bere strivite drept sub rotile tramvaielor, colectii de surprize Turbo, timbre si colite stampilate si nestampilate (astea din urma erau smecherele)” scrie cu duiosie Cabral despre o perioada care se pierde in negura anilor ‘90. La finalul postului, ei ii convoaca pe toti cei cu care a copilarit in cartierul Berceni la o intalnire ca intre prieteni.