Mihai Ionescu, medic chirurg specializat în chirurgia obezității, explică în ce mod sunt afectate femeile din România de standardele de perfecțiune prezentate în mass media și pe social media, multe dintre aceste femei ajungând să își dorească să ajungă preventiv pe masa de operație, pentru a slăbi, fără a fi nevoie de acest lucru.
„Există o realitate bine documentată în care aproape 90% din femei se simt nemulțumite de corpul lor și sunt predispuse să apeleze la diverse metode de scădere ponderală, ajungând să dezvolte tulburări de alimentație mult mai des decât bărbații. Și nu vorbim doar de femeile care au trecut pragul supraponderabilității, ci și de cele care au o greutate în aria medicală de normalitate. Nu de puține ori am întâlnit paciente care prezentau doar 7, până la 15 kg, în plus, și care își doreau preventiv să apeleze la operația de micșorare a stomacului, eliminând alte metode ce necesitau efort îndelungat. Argumentul lor era că operația reprezenta un ajutor important de a elimina pe viitor acumularea de kilograme. Deși înțeleg pe deplin dorința lor de a-și tine în frâu greutatea, sunt nevoit să le explic de fiecare dată că nu pot aplica procedee chirurgicale radicale ca metodă de prevenție. Chirurgia obezității se adresează exclusiv celor cu nivel de obezitate grad II, care au boli asociate, sau celor cu obezitate morbidă, adică de la gradul 3 în sus, când se consideră ca apar automat suferințe asociate”, spune Mihai Ionescu.
De ce sunt atât de nesigure femeile pe modul în care arată
„Nemulțumirea femeilor față de corpul lor este atât de răspândită încât unii teoreticieni se referă la aceasta ca la o „nemulțumire normativă”. Este evidentă pe tot parcursul vieții unei femei, și, începând de câteva decenii încoace, chiar de la vârste fragede, de la 9-10 ani. Mesajul răspândit, că femeile trebuie să fie slabe pentru a fi atractive si acceptate social, provine în mare măsură din Mass Media și social media. Imaginile femeilor slabe, adesea modificate prin diverse aplicații și programe software, sunt omniprezente în mediile de socializare, acolo primesc mai multe like-uri, iar revistele pentru femei conțin mai multe mesaje despre atractivitatea fizică decât revistele pentru bărbați”, declară Dr. Mihai Ionescu.
Care este situația româncelor
„Femeia româncă are, în medie, o înălțime de 164 cm și cântărește 72 kg, în timp ce modelul din industria modei, atât de promovat, la care multe se raportează, are o înălțime medie de 177 cm și cântărește 57 kg. Discrepanța este foarte mare și peste ocean, unde modelele cântăresc mai puțin decât 98% dintre femeile americane. Idealul cultural al atractivității în rândul femeilor a evoluat spre un model din ce în ce mai skinny. În același timp, greutatea medie a femeilor, atât din Europa, cât și din America de Nord, a avut o tendință inversă. În mod clar, standardele de atractivitate fizică setate de modele și celebrități sunt nerealiste pentru femeia obișnuită, din România, spre exemplu, oricât s-ar strădui. Femeile se subevaluează când își judecă greutatea și aspectul, acest lucru contribuind la frustrări continue si uneori severe, fiind extrem de critice la aspectul lor fizic și exagerând anumite imperfecțiuni. Și asta poate proveni de la raportarea la perfecțiunea nerealistă prezentată în revistele de modă și pe rețelele de socializare”, adaugă medicul chirurg.
Cum se văd bărbații români
În timp ce femeile vor să se încadreze într-un perimetru de standarde fizice din ce în ce mai limitat, standardul cultural pentru aspectul fizic la bărbați este mai flexibil și mai relaxat.
„Sunt multe tipuri diferite de masculinitate, cu caracteristici fizice diferite, care sunt prezente în Mass-Media și pe care femeile le găsesc ca atrăgătoare. Deși „bărbații ideali” pot fi priviți ca fiind musculoși și sportivi, totuși, bărbații, în general, au o arie mult mai variată de calități ce sunt acceptate și privite ca atractive, dincolo de aspectul fizic. În plus, bărbații se autoevaluează mult mai optimist în ceea ce privește imaginea corporală când se raportează la modele masculine din media. Doar un sfert din pacienții care apelează la chirurgia obezității în România sunt bărbați. Acest lucru are legătură cu o anumită lipsă de preocupare referitoare la aspectul estetic și de credința popular-culturală că ei trebuie sa fie „bine făcuți”, și nu slabi”, spune medicul chirurg.
Căsnicia aduce relaxare și mai multe kilograme în plus
Este de remarcat schimbarea aspectului ambilor parteneri după căsătorie, în sensul în care se remarcă creșterea ponderală a acestora.
„Există așa-numita „teorie a pieței căsătoriei”, conform căreia persoanele care sunt singure, dar care intenționează sa se căsătorească, se simt stimulate pentru a rămâne în formă, depunând mai multe eforturi să arate bine pentru atragerea unui partener. Odată căsătoriți, conform cutumelor autohtone, bărbații se relaxează, au mese regulate, mai îndestulate, participă la diverse reuniuni sociale unde consumă și mai multe alimente și nu mai sunt atât de grijuli cu silueta lor”, declară medicul Mihai Ionescu.
Silueta româncelor, afectată pe termen lung de excesele din timpul sacinii
În cazul femeilor din România, pe lângă relaxarea adusă de căsnicie, avem de a face și cu efectele sarcinii asupra siluetei.
„Există obiceiul ca, în lunile de dinaintea nașterii, acestea să profite de actuala situație și să consume alimentele de la care se abțineau până atunci, chiar și în cantități mari. Se acumulează astfel multe kilograme de care apoi nu reușesc să scape, așa cum se așteptau. Conform statisticii mele, dezechilibrul greutății apare în special la pacientele cu vârsta între 20 și 29 de ani, care constată, la 3-18 luni după naștere, că nu au pierdut kilogramele puse, ci, mai mult, au pus altele în plus”, spune medicul Mihai Ionescu.
La polul opus, promovarea supraponderabilității este periculoasă
În ultimii ani a apărut un nou curent, de a promova și susține siluetele supraponderale, Plus Size, unele chiar depășind pragul obezității, în dorința de a încuraja tinerii și adulții să se placă pe sine indiferent aspectul lor estetic. Totul vine ca un contra-curent la ceea ce se întâmpla până de curând, când se promovau siluetele foarte subțiri, chiar la pragul anorexiei.
„Niciunul din aceste curente nu este sănătos pentru populație. Orice exces este periculos, indiferent încotro privim. Inevitabil, obezitatea vine la pachet cu declanșarea multor afecțiuni ce vor îngreuna considerabil viața și chiar o vor scurta. Să nu uităm că peste 4 milioane de oameni mor în fiecare an ca urmare a obezității, iar rata obezității continuă să crească la adulți și copii. Extremele sunt nocive, iar ceea ce ar trebui promovat, în orice situație, este normalitatea medicală. Este sănătos ceea ce te menține pe tine sănătos, atât fizic, cât și mental. Și aici intervine modul în care reușim să ne placem, să apreciem calitățile noastre umane și profesionale, fără să se mai comparăm cu modelele nerealiste văzute în media și social media. Este important să avem un stil de viață echilibrat, care să ne păstreze în limitele unei greutăți normale. Iar, în cazul în care depășim pragul supraponderabilității, să fim conștienți de efectele nocive asupra sănătății și să acționăm în consecință. Fie că este vorba de un plan nutrițional pe termen lung, sport sau la chirurgia obezității, când este necesar acest lucru”, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.
foto: PR
Vezi și: Întrebarea Mesei Rotunde cu Narcisa Suciu - Ștefan Hrușcă nu mă suportă, am auzit
