Cu peste 15 ani de experiență în domeniul drepturilor omului, educației incluzive, elaborarea și analiza de politici publice din perspectiva drepturilor omului, comunicare strategică, discriminare și multe alte domenii conexe, Mădălina Turza nu are nevoie de niciun fel de prezentare atunci când se așază la masa de lucru.
Specialistul pe care îl știu toți românii cu dizabilități și nevoi speciale crede că România a făcut pași importanți în crearea de condiții pentru românii vulnerabili. Cel mai nou proiect este Programul Național de Suport pentru Copii în contextul pandemiei de Covid-19 – Din grijă pentru copii, demarat din postura de consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului României.
Acum aveți o nouă provocare. Care este misiunea dumneavoastră din postura de consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului României?
„Cred că ați ales cuvântul perfect: provocare. Într-adevăr, această funcție pe care o ocup, iată, de mai bine de două luni, a adus cu sine, pe de o parte o nouă abordare a problematicilor de care mă ocupăm, respectiv domeniul copiilor și al dizabilității, iar pe de altă parte o extindere a responsabilităților către alte categorii vulnerabile precum victimele traficului de persoane, egalitatea de gen etc. Asta implică o responsabilitate sporită de analiză, sinteză, coordonare și navigare între domenii complexe și vaste, care au ca bază comună, evident, drepturile omului și rigorile, dar și nuanțele științelor sociale.
În actuala poziție la Cancelaria Premierului, rolul meu a căpătat o nouă valență: îmi regăsesc misiunea în principal în punerea pe agenda guvernamentală a unor probleme sociale strategice la nivel național, în facilitarea cooperării dintre actorii instituționali, în coordonare și, nu de puține ori, în împingerea unor limite sau rezistențe sistemice față de reforme a unor actori instituționali.
Dintr-o îmbinare fericită între cele două abordări, a rezultat faptul că în cele două luni de activitate, am inițiat și deja coordonez una dintre cele mai mari procese de reformă în domeniul dizabilității – modificarea Codului Civil în sensul înlocuirii punerii sub interdicție a persoanelor cu dizabilități cu decizia asistată. În egală măsură, cu sprijinul direct al premierului punem bazele unui set inovator de măsuri pentru copii în contextul pandemiei de Covid-19.
La toate acestea se adaugă, evident, o serie de inițiative în domeniul traficului de persoane, al autismului și al accesului la piața muncii pentru personale cu dizabilități și al dezvoltării unor mecanisme de responsabilitate socială comunitară.
Dincolo, însă de toate aceste aspecte sectoriale, cred că ceea ce este fundamental relevant și, totodată o premieră, este faptul că avem acum la nivel de Cancelarie a Premierului un mandat pe zona socială și a drepturilor celor mai vulnerabili dintre noi. Iar asta spune foarte multe. Cel puțin din punctul meu de vedere.”
Ce presupune programul Din grijă pentru copii
Pandemia are efecte devastatoare asupra copiilor, iar specialiștii au recomandat luarea unor măsuri urgente pentru combaterea lor. Mădălina Turza spune că izolarea la domiciliu și restricțiile impuse de Covid-19 au dus la creșterea actelor de violență domestică îndreptate împotriva copiilor. Mai mult, experții au constatat efecte adverse grave ale utilizării excesive a internetului în timpul pandemiei.
Pentru rezolvarea acestor două mari probleme, Guvernul are în pregătire un set de măsuri care nu s-au mai luat până acum.
„Sunt două direcții de intervenție. Pe de o parte, în zona de managemet și pregătire a profilului emoțional al copilului, prin dezvoltarea de resurse pentru practicieni și beneficiari, atât prin sistemul de educație, cât și la nivelul comunității. Iar ce de-a doua componentă, care vizează siguranța copilului, presupune echiparea copiilor și a părinților cu instrumente și informații în legătură cu riscurile utilizării internetului, dublate evident de o campanie de conștientizare (...)
Pe partea de management emoțional și suport psiho-emoțional ne gândim la introducerea tematicii de managementul emoțiilor și inteligență emoțională în cadrul orelor de dirigenție, la crearea unor ghiduri de intervenție adaptate contextului pandemic, precum și o serie de alte măsuri de sprijin în școală.
Atunci când vine vorba de cazurile complexe, unde, în urma unor screeninguri de specialitate, identificăm copii cu probleme complexe, vom merge către un mecanism de evaluare cu sprijinul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, care vor fi capabile să refere acești copii către specialiști din zona societății civile”, a spus Mădălina Turza la evenimentul de lansare a programului de suport destinat copiilor.
Ce pași importanți a făcut România în ultimii doi ani în folosul copiilor cu dizabilități? Știu, din experiența atâtor părinți, cât de greu sunt integrați copiii cu dizabilități în sistemul de învățământ de la noi...
„Vreau să știți, că în ciuda contextului extrem de complicat al pandemiei, în ultimul an și jumătate am reușit să reglementăm și înființăm servicii noi pentru copiii cu dizabilități. De exemplu, serviciile de tip respiro, care sunt în curs de operaționalizare în multe județe din țară. În egală măsură, a fost dublată finanțarea pentru serviciile din sistemul de protecție, dar și din comunitate, fapt care nu mai lasă loc de nicio scuză autorităților locale să nu le înființeze.
Și, nu în ultimul rând, a fost deschis accesul la o serie de finanțări, inclusiv prin programe de interes național către organizațiile neguvernamentale care oferă servicii în comunitate copiilor cu dizabilități.
Mai sunt multe lucruri de făcut, însă dacă măsurile prevăzute spre finanțare în programele operaționale din mecanismul de coeziune vor fi urmărite și implementate pas cu pas, viața copiilor noștri cu siguranță va face un salt substanțial.”
Mama unui copil cu dizabilități
Mădălina Turza provine din zona societății civile. Acum, din postura de ocupat al unei funcții de demnitate publică, înțelege mai bine decât oricine care sunt problemele persoanelor vulnerabile. Însă, și mai multe lucruri a învățat de la fiica ei, o adolescentă cu sindrom Down pentru care fiecare zi e o speranță de viață într-o Românie mai bună.
Cât de mult v-a inspirat fiica dumneavoastră în bogata activitate de până acum?
„Clara este motorul și inspirația mea. Este motivația mea din fiecare dimineață, dar este în același timp și cauza principală a sentimentului că timpul vorbelor a trecut, iar ceea ce facem trebuie să fie real, efectiv, nu doar pe hârtie.”
S-a vorbit mult în România ultimului deceniu de educație incluzivă. De ce se fac pași atât de mici în această direcție când avem atâtea modele bune din afară?
„Educația incluzivă presupune o reformă substanțială a sistemului de educație. Aceasta este principala barieră. Nu poți vorbi de educație incluzivă punctual și asta este provocarea oricărui ministru al Educației. Însă, ce pot să vă spun foarte sincer, este că avem elemente incipiente foarte concrete ale acestui proces: locurile dedicate pentru elevii cu CES în învățământul liceal și profesional, tehnologii asistive de învățare pentru elevii cu dizabilități și CES prevăzute în mecanismele de finanțare europene și lista poate continua.
Ce mă bucură, însă, cel mai mult, este faptul că am văzut că ministrul Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, urmărește îndeaproape managementul calității în învățământul preuniversitar și creșterea resurselor de suport în școli, precum consilierii școlari.”
Avem, din 2010, o lege a autismului, dar care nu e perfectă. În sensul că accesul părinților care au copiii cu autism la terapii noi este greoi. Ce îmbunătățiri se pot aduce legislației actuale?
„Ca în multe alte domenii, nu legea este neapărat problema, ci metodologiile subsecvente și implementarea.
Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai mari provocări ale României se află în implementarea măsurilor stabilite prin varii acte normative. Iar aici cauzele pot avea legătură fie cu managementul defectuos și lipsa de asumare și responsabilitate a celor chemați să implementeze, fie cu rezistența la schimbare a sistemului.
E adevărat, există și multe norme nerealiste adoptate de forurile legiuitoare din rațiuni ce exced unei conversații tehnice, însă în cazul Legii Autismului, avem nevoie să ne așezăm la masă și stabilim clar reguli și responsabilități. Și asta facem acum, cel puțin din perspectiva accesului la terapii.”
Aveți experiență bogată în domeniul adopțiilor. Cât de greu/ușor poate adopta un cuplu din România un copil din sistemul național de protecție socială? Ce s-a schimbat față de perioada anilor ’90?
„Cred că trebuie să demitizăm acest proces. Lucrurile s-au schimbat fundamental față de anii ’90. Nu numai că anul trecut Legea Adopției a fost substanțial îmbunătățită și normele sunt în pragul publicării, ci procesul în sine a fost dinamizat pe perioada mandatului meu. Prin intermediul Planului de Acțiune – Copii, nu dosare, am coordonat și implementat în premieră cel mai amplu proces de evaluare și eficientizare a procesului de adopție, din perspectiva managementului de caz și a procedurilor de lucru. Ca urmare a acestui proces, 9.000 de copiii au devenit adoptabili în aproximativ 3 luni.
Revin asupra ideii anterioare: mare parte dintre dificultăți și întârzieri sau blocaje, au de-a face cu managementul și implementarea la firul ierbii. La care, evident se adaugă termenele nepermis de lungi ale instanțelor și, trebuie să recunoaștem, uneori criteriile extrem de selective ale părinților adoptatori.
Ce pot să vă spun cu certitudine, este faptul că printr-o coordonare metodologică amănunțită și consecventă, prin evaluare constantă și monitorizarea activităților specialiștilor din DGASPC, dar și prin leadreship, comunicare și motivare intrinsecă a oamenilor, SE POATE. Și am dovedit-o în anul ce a trecut.
Le mulțumesc pe această cale directorilor de Direcții Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului pentru că am făcut echipă într-o perioadă foarte grea și au livrat rezultate, în special în lupta anti Covid și în adopții. Mai avem de lucru substanțial în domeniul dizabilității, însă mesajul meu rămâne același: Vă rog să nu uitați că munca noastră este despre COPII, nu despre dosare!”
Vezi și VIDEO: Adriana Nedelea și Cristian Tudor Popescu: Cum se simt copiii din nou la școală?
