1 august, Ziua de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar. Peste 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar

Peste 12.000 de români (8500 bărbați și 3217 femei) sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar și peste 10.000 își pierd viața prin cancer pulmonar. Având în vedere intensificarea discuțiilor în spațiul public a situației sănătății femeii, cu focus pe cancer de sân și cancer de col uterin, trebuie subliniat faptul că din ce în ce mai multe femei sunt diagnosticate cu cancer pulmonar. Comparativ cu datele estimate pentru 2018, în 2022 se observă o creștere a numărului de cazuri noi de cancer pulmonar în rândul femeilor cu aproape 17%. În prezent, 3 din 4 pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii.

Aceste statistici ar putea fi însă schimbate prin prevenție (renunțarea la fumat), accesul la programe de screening pentru cancerul pulmonar (low dose CT) și optimizarea traseului pacientului de la diagnostic la tratament.

Mai multe țări europene au introdus proiecte naționale sau proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, existând un număr tot mai mare de dovezi cu privire la beneficiile screening-ului cu low dose CT în rândul adulților cu risc crescut de cancer pulmonar, în special fumători sau foști fumători, cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani. Studiile arată o scădere cu 20% a mortalității prin screening-ul low dose CT versus evaluarea standard prin radiografie.

În România, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a implementat un prim proiect care a avut ca scop principal depistarea și diagnosticarea timpurie a bolilor respiratorii - în special a cancerului bronho-pulmonar, în rândul populației vulnerabile din România. Astfel, prin intermediul programului, peste 500 de persoane din județele Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova, Ialomița și București-Ilfov-zone au ajuns la medicii de familie din județele respective, iar dintre aceștia 200 au beneficiat de investigații de tip RX, low dose CT, 20 de bronhoscopii și teste de imunohistochimie. În urma acestui program, un număr de 7 pacienți au fost diagnosticați cu cancer pulmonar, majoritatea în stadii de boală avansate și foarte avansate.

“Lipsa investițiilor în promovarea sănătății contribuie la menținerea unui nivel scăzut de educație pentru sănătate: oamenii nu merg preventiv la medic și nici nu știu unde ar putea să meargă pentru diverse investigații. În plus, în zona rurală, accesul la servicii medicale este îngreunat de o multitudine de factori. Cancerul pulmonar, adesea silențios și fără simptome evidente în stadiile incipiente, poate fi combătut eficient dacă este identificat devreme, iar persoanele de risc implicate în proiect au înțeles acest lucru și au acționat.”, afirmă Cezar Irimia Președinte FABC.

Diagnosticul de cancer pulmonar nu este unul fatal. În ultimul deceniu, s-au făcut progrese științifice în tratarea cancerului pulmonar, ceea ce a condus la creșterea numărului de supraviețuitori și la mai multe speranțe pentru cei care se confruntă cu boala.

Principalii factori de risc

Fumatul: La nivel global, fumatul este responsabil pentru aproximativ 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar. În România, prevalența fumatului este relativ mare, mai ales în rândul bărbaților, cu un procent de 30.6%. De asemenea, un studiu a arătat că 32% dintre respondenți sunt fumători activi zilnici. Fumatul pasiv sau expunerea la fumul de țigară al celor din jur este de asemenea un factor de risc semnificativ.

Expunerea la radon: Radonul, un gaz radioactiv natural care se poate acumula în case, este o cauză majoră a cancerului pulmonar, reprezentând 1 din 10 cazuri în Europa. Radonul provine din descompunerea uraniului din sol și rocă și poate intra în locuințe prin crăpături și deschizături.

Poluarea aerului: Se estimează că aproape jumătate din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată sunt legate de poluarea aerului. Poluanții din aer - cum ar fi particulele fine și compușii chimici pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar.

Expunerea la azbest: Azbestul este un alt factor de risc semnificativ, cu până la 7 milioane de lucrători în construcții expuși acestui risc. Până la 78 % dintre formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt asociate azbestului. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot provoca cancer pulmonar, cu un decalaj mediu între expunere și primele semne de boală de 30 de ani. Prin urmare, cancerul poate apărea la câteva decenii după expunerea profesională, inclusiv atunci când lucrătorii s-au pensionat de la locul de muncă.

Mai multe informații despre factorii de risc și simptomele cancerului pulmonar sunt disponibile pe platforma https://grijadeplamani.ro, o inițiativă implementată de FABC, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu Bucureşti, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca, Centrul de Oncologie Oncohelp, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi MSD România.