Motivul este valul de țânțari răspândit pe întreg continentul mai ales din cauza schimbărilor climatice din ultimii ani. Iar România nu face excepție în această situație: temperaturile foarte mari și vremea ploioasă a favorizat răspândirea țânțarilor și aici. Ultimele statistici ale autorităților de la noi arată 56 de îmbolnăviri și 6 decese.
Țară noastră este pe locul 4 în Uniunea Europeană în această privința, după Italia cu 123 de cazuri, Grecia cu 75 și Ungaria cu 39.
In functie de judetul de expunere, cazurile au fost inregistrate in judetele:
Dolj (12), Iasi (10), Bucuresti (8), Olt (4), Teleorman (4), Galati (3), Ilfov (3), Braila (2), Giurgiu (2), Bihor
(1), Bacau (1), Botosani (1), Covasna (1), Mehedinti (1), Satu Mare (1), Vrancea (1) si Tulcea (1) (SURSA: INSP)
În general, 80 de persoane din 100, care au West Nile nu prezintă simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost înțepate de ţânţar.
Simptomele uşoare pot include: febră, cefalee, senzaţie de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupţie cutanată, de obicei pe piept, şi umflarea ganglionilor limfatici.
Totuși, aproximativ 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală: febra puternică, dezorientare, comă.
''Virusul West Nile afectează mai ales persoanele cu comorbidități, adică cele care au mai multe boli asociate: diabetici, cei cu boli cardiorespiratorii sia să mai departe'' spune dr. Simin Florescu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Victor Babeș.
Diagnosticarea infecției cu virusul West Nile se face printr-o combinație de teste speciale de biologie moleculară, asociate cu observarea semnelor și simptomelor, însă nu există un tratament specific pentru virusul West Nile sau un vaccin.
Infecția este transmisă de țânțarul Culex, susține dr. Alexandru Vladimirescu, șeful Laboratorului de Enologie de la Institutul Cantacuzino. Este țânțarul pe care îl întâlnim cel mai mult în România.
În foarte puține cazuri, s-a constatat o transmitere a virusului prin transfuzii de sânge, transplantul de organe, alăptare sau chiar pe perioada de sarcina, de la mama la copil.
În România întâlnim 3 specii de țânțari care pot fi periculoși: culex - responsabil pentru West Nile, anofel, cunoscut și că țânțarul malariei și țânțarul tigru, responsabil cu febra galbenă, febra denghe sau zika.
Cel din urmă specific țărilor exotice, dar specialiștii spun că de câțiva ani îl putem intani aproape în toată Europa, inclusiv în România. Iar pe lângă schimbările climatice, factorul uman a contribuit într-o mare măsură la răspândirea acestei specii de țânțar.
''Importurile de anvelope uzate care au pe suprafață lor ouă de țânțari tigru au permis să se răspândească din Asia în toată Europa / dar și importurile de plante exotice și aici aș aminti acel lucky bambus pe care îl cumpărăm de la florărie, care de fapt nu e bambus, ci o specie de dracena'', spune specialistul Alexandru Vladimirescu.
Autoritățile susțin că sunt campanii de stropire cu ierbicide încă din primăvară, însă oamenii se plâng în toată țară de invazia țânțarilor.
Până când primăriile vor reuși să îi starpeasca, ar fi bine, mai ales când mergeți în parc, să purtați haine cu mânecă lungă, pantaloni lungi și să aveți întotdeauna la îndemână spray anti țânțari.
