"In timp ce "rasfoiam" site-ul, am descoperit o multime de articole contra anorexiei si as dori sa va felicit ca incercati sa distrugeti mitul "XS este sexy".
In urma vizionarii unui reality show cu modele, am inceput sa fiu din in ce in mai nemultumita de corpul meu si de formele mele. Am ajuns in depresie, mi-am spart oglinda doar pentru ca vedeam acolo o persoana mult prea grasa, iar de la asta pana la a ajunge sa nu mai mananc decat jumatate de rosie pe zi n-a mai fost mult.
M-am documentat pe internet cu produse ajuta la slabit, am tinut fel si fel de diete, am luat o caruta de pastile de slabit, dar fara niciun rezultat. Am inceput apoi sa traiesc doar cu ceai verde, cafea fara zahar si o licoare "minune" din otet de mere, apa si lamaie, iar din cand in cand consumam jumatate de rosie.
Rezultatele au aparut in vreo 3 saptamani, cand incepusem sa slabesc un kilogram pe zi, dar oglinda mea imi arata aceeasi persoana grasa...asa ca am continuat. Ciuguleam cate ceva, la insistentele lacrimilor mamei mele care nu mai suporta sa ma vada cum ma distrug, insa scapam repede de ele cu o scurta vizita la baie.
Nu aveam niciun stres cand am observat ca nu mai am nici menstruatie, ba mai mult eram fericita ca am scapat de un stres in plus. Parul a inceput sa-mi cada...unghiile se rupeau repede, iar eu...parca ma stingeam. Am refuzat categoric ajutorul celor din jur, m-am inchis in mine si m-am izolat si toate astea pentru a arata perfect (in viziunea mea perfect, in ochii celorlalti eram o subnutrita).
In Luna iunie cantaream nici mai mult nici mai putin de 40 de kilograme, la o inaltime de 1.73m. Multumita unui prieten care m-a jignit fara pic de retinere, doctoritei mele de familie care mi-a explicat ca nu voi mai putea avea copii daca continui in stilul asta si faptului ca ajunsesem sa-mi cumpar haine de la copii, am acceptat sa ma internez si sa urmez un tratament.
Primeam cca 3000 de calorii pe zi fara sa stiu. Usor am inceput sa-mi revin, am inceput sa mananc normal, mi-a revenit pofta de viata, nu-mi mai era rusine sa ies afara.
De ceva timp insa obsesia mea pentru kilogramele in plus a revenit si sincer va spun, imi este teama de mine si de faptul ca voi ceda si voi ajunge din nou la extrem.
V-am scris acest mail in speranta ca ma puteti ajuta cu un sfat, deoarece imi este frica sa vorbesc cu cineva apropiat despre asta. In prezent am 58 de kilograme.
Va multumesc pentru timpul acordat!"
Povestea Dumitritei este un semnal de alarma pentru toate tinerele care se infometeaza ca sa ajunga precum modelele de pe catwalk. Dupa cum ati vazut, anorexia este periculoasa si te poate costa chiar viata. Nu va lasati pacalite de imaginea glamuroasa a fotomodelelor, uneori este si mult Photoshop. Iubiti-va corpul asa cum e, acceptati-va defectele si nu uitati: ANOREXIA NU E SEXY.
Dumitrita asteapta mesajele voastre de incurajare.