"Timp de peste un secol, oamenii s-au angajat intr-un veritabil «razboi» impotriva bacteriilor. Folosim un intreg arsenal de antibiotice, geluri pentru spalarea mainilor, pasteurizare si norme alimentare pentru a distruge bacteriile si speram, astfel, sa evitam bolile si moartea", afirma Michael Pollan, relateaza dailymail.co.uk.
Insa la inceputul anilor 2000, oamenii de stiinta au descoperit sute de specii noi de bacterii care traiesc in intestinul uman si care fac tot felul de "lucruri" neasteptate. Desi oamenii au tendinta de a considera bacteriile ca fiind "agenti ai distrugerii", ele sunt niste creatori extrem de valorosi.
Microorganismele intestinale produc vitamine esentiale (inclusiv vitamina K, dar si unele dintre vitaminele din grupa B) si alti cativa compusi chimici pe care oamenii de stiinta abia acum incep sa ii descopere. Sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizarii hranei si a dietelor moderne, flora microbiana umana s-a schimbat probabil in ultimii 100 de ani mult mai mult decat in ultimii 10.000 de ani, atunci cand agricultura a schimbat dieta si stilul de viata al oamenilor.
Mai exista si dietele. Din punct de vedere stiintific, dieta ar trebui sa includa atat probiotice - alimente cu bacterii benefice - cat si prebiotice - substante pe care bacteriile pot sa le consume (precum fibre). Oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dieta, sterlizand hrana si procesand-o pentru a elimina cat mai mult din continutul de fibre - tocmai componenta atat de apreciata de bacteriile intestinale.
Cu exceptia iaurturilor, alimentele care contin bacterii vii au disparut complet din farfuriile oamenilor moderni (bacteriile din varza acra, ketchup, legume murate sunt ucise prin pasteurizare).
Dieta occidentala, care contine multi carbohidrati, alimentele superprocesate si lipsa legumelor proaspete au dus la conservarea hranei prin distrugerea bacteriilor. Astfel, bacteriile intestinale sunt private de acele substante care sunt bune pentru ele si care le permit sa fermenteze si sa creasca.
"Marea problema a dietei occidentale", spune Stephen O'Keefe, gastroenterolog la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite, "consta in faptul ca nu hraneste intestinul, ci doar partea superioara a tractului gastrointestinal. Toate alimentele sunt procesate pentru a fi absorbite imediat, nelasand nimic pentru partea inferioara a tractului. Aceasta dieta a eliminat acel element cheie pentru sanatate, fermentarea din intestinul gros".
Lipsa de fibre din dieta occidentala infometeaza intr-adevar intestinul si rezidentii sai microbieni.
Probioticele - bacterii benefice ingerate fie cu alimente fermentate, fie in suplimente - calmeaza sistemul imunitar si reduc inflamatiile, scurteaza durata si diminueaza severitatea racelilor la copii, calmeaza diareea si atenueaza sindromul intestinului inflamat, reduc reactiile alergice, stimuleaza reactia sistemului imunitar, reduc riscul de aparitie a unor anumite tipuri de cancer si amelioreaza sanatatea si functiile intestinului.
In afara de probiotice, dieta zilnica ar trebui sa includa legume si fructe proaspete, intrucat acestea asigura necesarul de prebiotice - substante care hranesc bacteriile din tractul intestinal.