Stiti despre ce vorbesc – fiecare are un dulce al copilariei pe care l-ar putea numi si trezit rapid din somn de un cutremur vrancean, un dulce pe care il cauta in secret in meniurile restaurantelor in care poposeste. Al meu este acest lapte de pasare, din care as putea manca dimineata, la pranz si seara, 30 de zile la rand, ca intr-o ciudata-minunata dieta inspirata din copilarie.
Pofticioasa fiind olteanca pripasita in Bucuresti a dus asadar dorul acestui minunat preparat de la mai bine de 200 de kilometri distanta, cat o despart de Craiova natala. Dar nu am sa va ascund ca pana la finalul anului trecut bunica inca primea comanda: “buldeonej mult si bun, saru’mana”. La o estimare, cred ca cel putin 3 cisterne de lapte de pasare plecara spre mine de cand ma facui studenta si ,apoi, angajata in Capitala.
Dar voi? Ce amintire dulce aveti din copilarie? Care e “buldeonejul” vostru?
Text preluat de pe www.pofticioasa.ro. Acolo gasiti mai multe aventuri ale Pofticioasei