La perioade regulate de timp, experţii din domeniul sănătăţii analizează şi aduc modificări la clasificarea internaţională a maladiilor. Printre cele peste 55.000 de tulburări medicale sau cauze de deces, documentul include în premieră şi această afecţiune profesională care face din ce în ce mai multe victime în întreaga lume.
Citește și Te-ai săturat să fii condus de alții și vrei să fii manager? Pașii de urmat
În definiţia dată de oficialii OMS, „burnout”-ul e asociat cu trei simptome de bază, „sentimentul de epuizare”, „cinismul, izolarea sau negativismul în legătură cu job-ul” şi „eficienţa redusă în muncă”. De asemenea, se precizează că această boală a viitorului trebuie analizată exclusiv în ceea ce priveşte activitatea profesională, fără a fi legată de celelalte aspecte ale vieţii.
Citește și Balanţa muncă – viaţă îţi aduce fericirea! La ce trebuie să fii atentă
Deşi studiile asupra efectelor negative produse de situaţiile stresante la locul de muncă au început încă din anii '70, „burnout”-ul va fi recunoscut oficial ca boală începând de la 1 ianuarie 2022, atunci când va intra în vigoarea clasificarea stabilită cu ocazia conferinţei OMS de la Geneva.
Pentru a învinge sindromul de „arsură” (traducerea termenului de burnout), diagnosticarea şi monitorizarea vor trebui făcute de medici competenţi care vor oferi un plan de sprijin multidisciplinar, în special prin tratamente de ordin psihologic şi psihiatric.
Citește și Ai un şef cu care nu te înțelegi? Uite cum poţi să-l „stăpâneşti”