“Frica se invata”! Asta spune o vorba din popor si nu greseste. Pana la varsta de 3 ani copilul nu dezvolta temeri. Pe masura ce creierul lui evolueaza, imaginatia nu lasa loc doar lucrurilor frumoase, ci si fobiilor. Una dintre cele mai problematice este frica.
In copilarie, frica este un sentiment normal, spun psihologii. Ea apare pe masura ce copiii descopera lumea din jur si incep sa intre in contact cu ea.
Fie ca e vorba de frica de insecte ori de animale, de monstri inchipuiti sau de dentist, de fenomenele naturii ori de intuneric, majoritatea copiilor se tem de ceva anume – imaginar sau real. Identifica din timp problema si incearca s-o rezolvati impreuna, inainte de a se transforma in fobie.
1. Desenele animate. In week-end sau cand veniti acasa obositi dupa o zi de munca, tentatia de a-l lasa pe cel mic nesupravegheat in fata televizorului ore bune este mare.
Desi ati stabilit o lista de canale sau desene pe care pustiul are voie sa le urmareasca, nu ai cum sa controlezi ce se intampla in camera lui dupa ce ai inchis usa. Telecomanda este usor de manuit, iar posturile de desene animate pline de violente si inspaimantatoare, adresate mai degraba adultilor, sunt cu duiumul.
Ca sa scapi de problema, codifica posturile la care nu-ti doresti ca puiul tau sa ajunga si fixeaza o ora in care are voie sa se uite la tv.
Nu-l speria cu bau-bau. Cand plange de mama focului, ti-a gresit cu ceva sau vrei sa-l faci sa stea cuminte, se poate intampla sa-ti vina o idee salvatoare: bau-bau.
Ei bine, nu e salvatoare decat pe moment. Pe termen lung, micutul va refuza sa ramana singur in camera, sa doarma singur, sau sa stea nesupravegheat in casa. Te vei trezi ca se agata non-stop de fusta ta, cu lacrimi in ochi si privirea speriata. E posibil sa-l inspaimanti atat de tare incat sa inceapa sa vada si sa auda zgomote imaginare.
In loc sa-l sperii cu bau-bau sau cu mosul, incearca sa gasesti modalitati constructive si educative pentru a-l cuminti. Daca te lasa sa termini ce ai de facut, ofera-i o recompensa (cum ar fi ca va veti juca impeuna).
2. Spune-i povesti la culcare. Cu cateva ore inainte de culcare, programul micutului trebuie sa contina doar activitati linistitoare si vesele. Fara televizor, fara jocuri violente sau mancaruri grele.
Altfel, va deveni agitat, va dezvolta insomnii si activitatea cerebrala se va intensifica. De aici si pana la a crea personaje inchipuite care se vor transforma peste noapte in cosmaruri nu mai e decat un pas. Fa-i o baie calduta inainte de culcare, apoi citeste-i o poveste cu zane sau eroi pozitivi, neaparat cu final fericit. Sau pune-i muzica pentru relaxare, in surdina.
Descopera motivele fricii si inlatura-le. Chiar daca voi va straduiti sa nu generati ocazii care sa se transforme in temeri pentru cel mic, nu-l puteti supraveghea pe tot parcursul zilei. Daca e de varsta prescolara, piticul intra in contact si cu alti copii si adulti. Oricare dintre aceste persoane il pot speria la un moment dat – voluntar sau nu.
Daca nu intelegeti ce sau cine l-a infricosat pe micut, incercati sa-l descoaseti ce a facut, cu cine s-a intalnit si despre ce a vorbit in ziua respectiva. Explicati-i cu tact ca multe dintre lucrurile pe care le aude sunt neadevaruri si incurajati-l ca pe viitor sa va destainuie tot ceea ce-l nelinisteste.
3. Cand frica se transforma in fobie. De cele mai multe ori, fricile dispar de la sine pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Exista insa cazuri in care, ignorata, frica se poate transforma in fobie. Daca micutul devine temator in mod excesiv, nu vrea sa iasa din casa sau refuza dialogul, nu are pofta de manance, nu poate dormi noaptea, tremura sau transpira abundent, i se accelereaza pulsul sau observi dereglari digestive, e momentul sa apelezi la ajutor specializat.
Exista o modalitate simpla si care da intotdeauna rezultate pentru ca frica micutului sa fie de natura trecatoare si inofensiva: comunicarea. Vino in intampinarea nevoilor lui, asculta-l si acorda-i toata atentia de care are nevoie. 