Dr. Timo Strandberg, profesor la Departamentul de Medicină de la Universitatea din Helsinki si co-autor al lucrarii, a declarat pentru Newsweek: "Dacă știi pe cineva care nu ia vacanțe și lucrează multe ore, ar putea fi în pericol de boli cardiovasculare."
Rezultatele au fost prezentate la Societatea Europeană de Cardiologie si vor fi publicate in curand in The Journal of Nutrition, Health and Aging.
Pentru a efectua acest studiu, cercetătorii au evaluat informații de la Studiul de afaceri de la Helsinki privind 1.222 de bărbați care au devenit directori de companii. Participantii au fost recrutati în 1974 si 1975 și au avut cel putin un factor de risc pentru boli cardiovasculare, cum ar fi excesul de greutate, fumători sau cu colesterol crescut, hipertensiune arteriala, intoleranță la glucoză sau creșterea trigliceridelor.
Din totalul participanților, 612 au primit sfaturi de sănătate la fiecare patru luni. Sfaturile au inclus menținerea activității fizice, adoptarea unei diete sănătoase, menținerea unei greutăți normale și renunțarea la fumat. Bărbaților li s-au dat, de asemenea, medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a lipidelor atunci când a fost necesar. Ceilalți bărbați au acționat ca grup de control și nu au primit niciun tratament sau sfat.
Între 1974 și 2004, bărbații din grupul de intervenție care au avut trei săptămâni sau mai puțin de concediu anual au avut un risc de 37% mai mare de a muri în comparație cu cei care au luat mai mult de trei săptămâni. Dar în grupul de control riscul de a muri a rămas același.
"Vacanțele mai scurte și timpul de lucru mai lung sunt asociate cu efecte dăunătoare asupra sănătății, chiar mortalitate. Cauza și efectul nu pot fi stabilite însă, iar studiile controlate sunt dificil de realizat ", a spus Strandberg.
Pe lângă aceste rezultate, cercetătorii au fost surprinși să descopere că celor cărora le-a fost oferit sfaturi de sănătate au avut rate mai mari de deces.
Adresându-se problemelor cardiovasculare in randul grupului de interventie, Strandberg a declarat pentru Newsweek:
"Am avut o ipoteză că ar fi implicat stresul indus de educația si interventia intensivă asupra sănătății personale (spunându-le directorilor sa renunte la fumat, să reducă greutatea, exercitiul etc.). Teoria mea este că atunci când aduci stres pentru persoanele vulnerabile prin încercări de modificare a stilului de viață, dar nu obțineți un efect suficient asupra factorilor de risc, ar putea să facă mult mai rău", a spus acesta.
