Perspectiva Caterinei (37 de ani) asupra maternității s-a schimbat complet în momentul în care a aflat că fiica sa cea mică, Paloma Michaela (2 ani), a fost diagnosticată cu sindromul Down.
Citește și: „Anatomia lui Grey” se termină în 2020? Ellen Pompeo: „Simt că am spus cam tot ce aveam de spus”
Actrița spune că atunci când a venit pe lume prima sa fiică, Eliza (acum în vârstă de 6 ani și jumătate) a simțit că înțelege care este rolul ei ca mamă: acela de a-și pregăti fiica să supraviețuiască într-o lume competitivă, oferindu-i educația de care are nevoie.
Dar când s-a născut Paloma, Caterina Scorsone a realizat că rolul de părinte nu este de a pava drumul către succes copilului, ci de a oferi un refugiu copilului în timp ce acesta își clădește propriul său drum prin viață.
La început, actrița mărturisește că nu știa ce să facă, așa că a intrat pe internet, unde a găsit o mulțime de alte mămici în situația ei.
”O voce în capul meu a apărut într-o zi: ”Oh, trebuie să am grijă de ea și să o fac să se simtă iubită”. Dintr-o dată, viziunea mea despre ceea ce înseamnă o mamă s-a schimbat complet”.
„Mi-am dat seama că o iubeam pe prima mea fiică, pe Eliza, pentru calitățile ei. O iubeam pentru că era atât de inteligentă, atât de frumoasă și atât de amuzantă - dar toate aceste lucruri erau calități externe”.
”Apoi mi-am dat seama că nu știu dacă Paloma va fi inteligentă, nu știu dacă va fi amuzantă - desigur că este - și acum, că știu mult mai multe despre sindromul Down îmi dau seama ce gânduri stupide aveam. Dar ceea ce nu știam și am fost forțată să realizez este că îmi iubeam fiicele și pe oricine altcineva, inclusiv pe mine, din motive absolut greșite. Iubeam oamenii pentru calitățile lor externe și nu pentru esența lor interioară”.
Actrița a explicat că această epifanie a fost ”unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le-aș fi putut primi din partea Universului”.
Foto: Profimedia, Instagram
Vezi și: Ce se întâmplă săptămâna viitoare în VLAD