Mai credeam că televizor color înseamnă o cutie de lemn vopsită cu dungulițe colorate, mestacam guma dacă o găseam pe jos și credeam că într-o zi sigur o să vină Bobby sau Pamela din Dallas în orășelul meu oltenesc de nici 20 de mii de locuitori și sigur, dar sigur, eu o să mă împrietenesc cu ei. Mai mult cu Bobby, mă rog….
CÂND MI-A VENIT IDEEA ACESTUI ARTICOL DESPRE COPILĂRIE….
….cu fix acest titlu, mai mult de jumătate din material trebuia să listeze astfel de lucruri sympa despre primii mei ani. În ideea de a demontra că și atunci când ai avut o copilărie nefericită, ca mine, poți găsi o mie și una de elemente faine și frumoase si adorabile, mi-am propus chiar să fac, pentru sufletul meu, o astfel de listă la care să lucrez zilnic, cu astfel de lucrușoare!
Când deja mă apucasem, am înțeles că nu e nevoie de asta! Am dat peste o poveste pentru copii, scrisă în versuri și mi-a atras atenția următoarea strofă:
“NU UITA CINE EȘTI, EȘTI UN LUPTĂTOR,
AȘA CUM NOAPTEA FACE LUCEAFĂRUL MAI STRĂLUCITOR,
O SĂ VEZI CĂ ȘI LUCRURILE RELE AU CEVA BUN, FIECARE,
ȘI CĂ ZILELE GRELE SUNT CELE CARE TE FAC PE TINE TU,
CU TOATE FRUMUSEȚILE TALE.”
Citește mai departe AICI!