) Da, am fost un copil "victimă a bullying-ului" ani de zile! Cum văd ca adult cei mai negri ani din viața mea | Perfecte.ro

Da, am fost un copil "victimă a bullying-ului" ani de zile! Cum văd ca adult cei mai negri ani din viața mea


M-am surprins pe mine când am dat titlul acesta legat de anii în care am suferit de pe urma bullying-ului! Cei mai negri ani din viața mea?


Serios?! De unde a ieșit asta? Și eu care cred că evit să mă victimizez! Și nici nu mă prinde prea bine coroana unei “drama-queen”. Decât “regina-dramelor”, prefer să mă numiți “regina pufarinelor”-oricând, oricât, a “sfântului-sushi” (doooh) și a telenovelelor (personale, nu degeaba mă cheamă Maria Cristina, ay, caramba, mi amor).

Dar, da! Sintagma “cei mai negri ani din viața mea”, asociată perioadei în care am fost un copil bullied (agresat, hărțuit) e potrivită. A venit natural, m-a speriat, mă sperie, dar se potrivește.Ca adult, am trecut prin momente foarte grele! Dar…le-am traversat ca adult!

Când însă mă uit în oglindă și îmi spun “am fost un copil bullied, agresat, hărțuit”, ceva îmi retează respirația, ceva îmi apasă pe suflet și ceva mă face să îmi simt sângele în vene mai vâscos și mai greu – a furie, a tristețe și a neajutorare. Pentru că am trecut prin acele momente, prin acei “cei mai grei ani din viața mea”, ca și copil. Și asta e cu totul altceva…

CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT.....

Întâi a fost Dragoș. Era un băiat mic, probabil complexat toată viața lui că era mai mic decât majoritatea; îi murise mama de curând și poate că nimeni nu îl luase în brațe să îi spună “îmi pare rău!” Așa că lui nu îi părea rău de nimeni! Într-o zi s-a luat de faptul că eram prea slabă, în alta că am urechile prea mari-așa am devenit Dumbo. Apoi s-a luat de aparetul meu dentar și am devenit “sârmă-în-dinți”și nu mai știu în ce zi i s-a năzărit că eram urâtă. La naiba!

Pe Dragoș l-a încurajat subtil una din fetele populare ale clasei, Adelina. Cu talent la pictură, deci un fel de mini-vedetă de mică, cu părul foarte lung, o mie de perechi de blugi care îi veneau perfect, a fost suficient să spună câteva mici răutăcisme, nu de același calibru, dar la fel de dureroase. Din când în când se trezeau și Mădălin, și Iulian și cel mai greu moment a fost când Doru, băiatul de care îmi plăcuse din clasa întâi, a început și el să mă jignească. Cel mai des mi se spunea exact asta: cât de urâțică eram!

CITEȘTE MAI DEPARTE PE PARFUMDEFEMEIE.RO

FOTO: PIXABAY

  • Da, am fost un copil victimă a bullying-ului ani de zile! Cum văd ca adult cei mai negri ani din viața mea

a mai scris și

Modifică setările cookies