Lumea noastră s-a schimbat și, în fiecare zi în care ne trezim, învățăm să trăim altfel. Nu avem manuale, pentru că, deși istoria a mai întâlnit pandemii, noi nu am mai trecut prin asta! Suntem însă aici cu toții! Așa că experiența nostră devine manual pentru alții, iar cea a altora, carte de instrucțiuni pentru noi!
Tocmai de aceea ne uităm peste gard, sau mai bine zis, peste graniță și învățăm! Ne-am amintit lunile astea-deși nu ar fi trebuit să uităm niciodată, cât de important e un sistem medical pregătit de orice. Germania e una din țările europene care ne arată, pe mai multe planuri, că stă bine la acest capitol. Pe teritoriul lor s-a înregistrat primul caz de COVID-19 pe 27 ianuarie, lângă Munchen, în Bavaria.
De atunci, Germania a fost mereu printre țările care raportau zinic un număr mare de cazuri de infecții cu coronavirus, dar, în tot acest timp, numărul deceselor a fost mult mai mic decât în alte țări cu aceeași rată de infectare. Pe 8 aprilie, potrivit John Hopkins University, rata deceselor era în Germania de 1, 87%. Asta în timp ce în Italia era 12, 63%, în Spania de 9, 92% și în Franța de 9, 40%. Pe atunci, publicația Nordkurier explica rata mică a deceselor menționând vârsta celor infectați, în mare parte tineri, dar și sistemul medical.
La acel moment, tot potrivit Norkurier, vâsta medie a îmbolnăvirilor era de 49 de ani, iar New York Times îl cita atunci pe pe Hans-Georg Krausslich, expert în virusologie de la Heidelberg University, care spunea că, în Germania, COVID-19 începuse ca o boală a skiorilor. Practic, primii pacienți care au fost infectați cu noul coronavirus erau cei care fuseseră la ski în resorturile din Austria și din Italia. Aceștia au răspândit virusul mai departe. Astfel a venit al doilea val de îmbolnăviri, care a început să curpindă tot mai mult și persoane în vârstă. Rata mortalității a crescut, dar comparativ cu țări la fel de afectate, a rămas de cel puțin patru ori mai mică.
Astfel, pe 25 aprilie, în timp ce în Italia rata mortalității era de 13, 5, în Franța, de 13, 9, în Spania, de 10.2, în Germania se ridica la 3, 7% din totalul de infectări înregistrate de la începutul pandemiei.
Așa că, în mod evident, sistemul medical din Germania, în perioadă de pandemie, are un rol crucial în menținerea unei rate scăzute de decese. Ca să îmi fac o imagine despre cum arată acest sistem, am stat de vorbă cu doi medici de origine română, care profesează în Germania.
Simona Bender are 33 de ani, și-a făcut rezidențiatul din Germania pe chirurgie, dar a renunțat în ultimul an și s-a reorientat către medicina de familie, pentru a deveni mamă. Înainte de a intra în concediu de creștere copil (un băiețel superb), a lucrat la Rems-Murr-Klinikum Winnenden, în apropiere de Stuttgart.
Gabriella Vissangess are 37 de ani și este medic cardiolog tot la Rems-Murr-Klinikum Winnenden, unde în prezent are sub observație numeroase cazuri de COVID-19.
Am pus cap la cap informațiile de la cei doi medici care știu să privească sistemul medical din Germania cu ochii unui doctor care cunoaște și sistemul românesc și mi-am putut face o imagine, cred eu, corectă.
Citește mai departe pe parfumdefemeie.ro
