In termeni specifici, adoptia reprezinta actiunea de a primi un copil in familie cu drepturi legitime. Sentimental, adoptia semnifica nasterea unei familii sau intregirea acesteia si reprezinta un moment de bucurie si implinire pentru ambii parinti.
Includerea in familie a unui noi membru si integrarea acestuia in noul camin implica insa responsabilitati si probe dificile, carora familiile care adopta le fac fata cu mai multa sau mai putina usurinta.
Studiile arata ca aproximativ 82% dintre parintii adoptivi se confrunta cu teama de a-i spune copilului ca nu sunt parintii lui naturali. Ei cauta in mod constant informatii despre cum sa abordeze aceasta problema si planuiesc cu atentie locul, momentul si modul in care sa le spuna micutilor adevarul.
Un sfat sigur si universal vine din partea specialistilor, care le propun parintilor adoptivi sa nu amane momentul si sa clarifice lucrurile de indata ce micutul are o varsta care ii permite sa inteleaga anumite lucruri.
Iata cateva sfaturi simple legate de momentul si modul in care trebuie purtata discutia despre adoptie.
Cand sa-i spui copilului tau ca este adoptat?
• Specialistii considera ca discutia trebuie purtata cat mai repede. Sigur ca un copil de doi ani nu va intelege toate implicatiile procesului de adoptie, insa el poate fi familiarizat cu termenul si cu diferentele dintre un copil adoptat si unul natural.
Mai mult, cu cat incerci sa amani momentul, cu atat risti sa ti se reproseze ca l-ai crescut in minciuna. A spune adevarul la timp inseamna a evita intrebarea “Si ce alta minciuni mi-ai mai zis pana acum?”.
• Estimativ, varsta de patru ani este ideala pentru a incepe sa deschizi subiectul adoptiei. In aceasta perioada, copilul incepe sa inteleaga lucrurile care il inconjoara si poate sa constientizeze ca situatia lui este putin diferita de cea a colegilor sau prietenilor de la gradinita.
Cum sa-i spui copilului tau ca este adoptat?
• Mizeaza pe sinceritate. Nu exista un mod “corect” de a-i explica micutului ca este adoptat, insa in mod sigur adevarul si sinceritatea sunt cele mai bune “arme” pe care le poti folosi in aceasta situatie.
• Adapteaza modul de a explica la varsta copilului tau. Daca ii spui ca ai indeplinit nenumarate formalitati nu va intelege mare lucru. Daca ii arati, in schimb, o femeie insarcinata pe strada si ii explici ca el nu a stat in burtica ta, asa cum face bebelusul ei, va intelege mai bine.
Explica-i ca, desi in cazul lui lucrurile au stat diferit, il iubesti la fel de mult cum femeia insarcinata pe care a vazut-o il va iubi pe bebelusul ei.
In plus, mentine o atitudine deschisa in permanenta fata de acest subiect si pregateste-te pentru posibilele reactii negative pe care le-ar putea avea micutul.
Trateaza cu delicatete intrebarile dificile precum “De ce nu m-a vrut mama mea naurala?” si nu incerca sa fii perfect. Un parinte adoptiv poate face si el greseli, ca oricare altul.
Nu in ultimul rand, tine minte ca important este ca fiecare parte a familiei, fie ca este formata din parinti, fie ca este vorba despre copil, trebuie sa se accepte si sa se iubeasca exact asa cum este. O familie armonioasa este o familie care se accepta.