“De cate ori ti-am zis sa nu mai intri in casa incaltat cu pantofii de strada? Uite cum ai murdarit covorul! De ce nu poti sa ma asculti niciodata?” – totul spus pe un ton ridicat si amenintator. Iti pare familiara scena asta?
Interesant e ca adultii tipa mult mai des la copii decat tipa unii la ceilalti. Ce ii face pe parinti sa creada ca e mai bine sa tipe la copii decat sa gandeasca rational si sa aiba o reactie mai controlata?Pur si simplu, unii parinti considera ca, tipand la copii, acestia vor pricepe ca au facut ceva gresit si astfel vor invata sa fie mai ascultatori data viitoare, pentru a nu-i mai supara. In plus, copiii sunt invatati sa respecte parintii si sa stie “cine e seful“.
Furia, insa, nu e cea mai potrivita reactie atunci cand esti implicat intr-o situatie tensionata, conflictuala. E adevarat ca adultii trebuie sa fie mai autoritari, iar copiii trebuie sa-i respecte, insa tipatul nu antreneaza respect.
Iata ce invata copiii, de fapt, atunci cand parintii tipa la ei:
- Adultii nu vorbesc serios decat dupa ce incep sa tipe
- Invata ca e in regula sa tipe si ei ca raspuns la tipat
- Invata ca e in regula sa tipe si ei la alte persoane atunci cand nu le convine ceva
- Invata sa ignore cererile facute pe un ton calm si civilizat
- Invata ca ei nu merita sa li se vorbeasca pe un ton calm
- Invata ca tipatul, in general, este o metoda buna de a te elibera de probleme
Consecintele tipatului la copii sunt ca micutii dezvolta, de cele mai multe ori, o teama fata de parintele care ii agreseaza verbal, devin mai retrasi si nesiguri pe ei.
Toate acestea nu inseamna ca parintele nu ar trebui sa fie autoritar si sa nu ridice niciodata vocea la copil. Copiii trebuie educati, bineinteles, dar exista si alte metode, infinit mai bune decat tipetele.
1. Fa-ti copilul sa se simta iubit. Chiar daca ai un copil obraznic, care nu te asculta aproape niciodata, nu te arata tot timpul nemultumit de el. Cand ai sa-i reprosezi ceva, normal ca trebuie sa i-o spui, dar mai si lauda-l cand e cazul. Incearca sa construiesti o relatie bazata de iubire, respect si incredere: in definitiv, e copilul tau si il iubesti. Nu te baza pe faptul ca, in sinea lui, el stie ca e iubit, ci arata-i asta in fiecare zi, printr-o imbratisare, un pupic, o vorba buna.
2. Acorda-i atentie. Pentru copii, atentia parintilor este esentiala, vitala, e lucrul cel mai de pret. Daca nu pot obtine atentia prin lucruri bune, unii vor incerca sa o primeasca prin tot felul de obraznicii. E mai bine ca parintele sa tipe la tine, sa te certe, sa se supere, decat sa nu te bage deloc in seama – gandesc cei mici. Ai grija sa nu ii acorzi mai multa atentie atunci cand face ceva gresit decat atunci cand face ceva bun si frumos. Lauda comportamentul pozitiv, chiar daca e vorba de lucruri marunte – cum ca si-a spalat canuta sau si-a lasat pantofii la intrare.
3. Foloseste-te de reguli si de rutina. Creeaza un set de reguli pentru ca piciul tau sa stie exact ce astepti de la el si ce nu ar trebui sa faca niciodata. De exemplu, “Toata lumea sta la masa pana cand se mananca tot din farfurie” sau “Hainele trebuie puse in dulap si nu aruncate la intamplare prin casa”.
4. Rugamintile tale trebuie sa fie scurte si la obiect. Parintii se supara atunci cand copiii nu fac ce li s-a cerut. Si atunci, incep sa le tina predici lungi de jumatate de ora: “Nu ti-am mai zis deja de trei ori pana acum… de ce nu ma asculti niciodata… de ce trebuie sa trecem iar prin asta… macar o data vreau sa te vad si eu pe tine facand cutare lucru…” – mai bine renunti la poliloghie si ii spui simplu: “Ai intrat in casa cu pantofii murdari – descalta-te, te rog”. Reaminteste-i regula casei printr-o propozitie: “Intodeauna ne descaltam inainte sa intram in casa.” Si, eventual, mai adreseaza-i un indemn scurt: “Haide, scoate-ti pantofii”. Foarte posibil sa obtii rezultate mai bune cu o astfel de abordare.
5. Arata-i cum iti poate fi de ajutor. Cel mai des, copiii aud cuvinte negative de genul “nu ai voie”, “nu acum”, “termina cu asta”, “gata”. Problema cu aceste remarci e ca invata copiii ce sa NU faca, dar nu si ce asteptari ar avea parintii de la ei. Copiii chiar si-ar dori sa le fie de ajutor parintilor si sa primeasca laude si sa se simta apreciati – ofera-le ocazia asta. De exemplu, in timp ce gatesti copilul vine si-si intinde jucariile pe jos in bucatarie. In loc sa-l certi si sa-i spui ca nu are voie sa se joace acolo, recomanda-i sa isi puna jucariile pe masa, ca tu sa iti poti face treaba si sa-l poti vedea si pe el cum se joaca. Un copil care rupe flori poate fi invatat cum sa rupa buruienile si sa ajute astfel florile frumoase sa aiba mai mult loc sa creasca.
6. Nu ceda la smiorcaieli. Altfel, copilul va sti ca parintele poate fi manipulat si va apela foarte des la acest truc. Invata-l ca esti dispusa sa ii asculti dorintele, dar doar daca si le exprima frumos, nu prin plansete. Si, din moment ce copilului ii ceri sa comunice in mod civilizat, ofera-i propriul tau exemplu si nu ridica vocea in timp ce ii vorbesti.
7. Asigura-l ca tu intodeauna vorbesti serios. Tine-te de cuvant intodeauna: daca il chemi pe copil la masa si el nu vine, du-te dupa el si ia-l de mana. Daca nu faci asta, se va obisnui sa vina mereu la masa abia dupa ce il chemi a cincea sau a saptea oara.
8. Copiii invata cel mai bine din consecinte si nu din predici. De exemplu, daca dimineata leneveste in pat si nu ajunge la timp la scoala, lasa-l sa intarzie la prima ora. Cel mai probabil, va fi certat de profesor si va invata lectia punctualitatii pe propria lui piele.
9. Fii un model pozitiv pentru copilul tau. Daca tu te porti frumos si politicos cu alti oameni, copilul iti va imita comportamentul. La fel, daca tu te plangi in fiecare zi ca trebuie sa faci curatenie si sa speli vasele, atunci nu te astepta ca micutul sa isi stranga jucariile sau hainele fara sa se lamenteze. Nimeni nu e perfect, iar daca vreodata faci o greseala in fata copilului, recunoaste-ti fapta, cere-ti scuze pentru ea si arata-i ca intotdeauna se poate invata din greseli, astfel incat data viitoare sa fie mai bine.