Scarlatina este una dintre manifestarile infectiei cu streptococul beta hemolitic din grupa A. Cei mai expusi sunt copiii cu varste intre 3 si 4 ani, boala fiind destul de rar intalnita la grupe foarte mici de varsta precum si la cei mai mari de 10 ani. Cei mici se imbolnavesc mai ales atunci cand intra in colectivitate.
Boala se manifesta prin eruptii cutanate si de aceea poti fi tentata sa crezi ca este vorba despre alta boala specifica copilariei. Desi starea micutului tau este vizibil afectata de cresterea mare a temperaturii, la fel ca in pojar, exista semne care indica suficient de clar diagnosticul de scarlatina.
Ce simptome trebuie sa te ingrijoreze si necesita un consult pediatric pentru copilul tau?
- febra este mai mare de 38, 9˚C
- cel mic are ganglionii de la baza gatului umflati si se plange ca ii este foarte greu sa inghita
- a aparut eruptia
Care sunt etapele pentru stabilirea diagnosticului ?
1. Examenul fizic:
- copilasului tau i se va verifica nivelul temperaturii corporale
- medicul se va uita in gurita puiului tau pentru a observa daca:
- -> gatul este rosu
- -> amigdalele sunt marite, cu depozite albicioase purulente
- -> daca pe cerul gurii au aparut pete mici, rosiatice
- -> aspectul limbii
- va constata umflarea gangionilor limfatici din regiunea gatului: semn de infectie
- daca eruptia a aparut: analizeaza localizarea, forma si textura acesteia. In scarlatina sunt pete rosii, iesite in relief, aspre, spre deosebire de petele din pojar care sunt catifelate la atingere.
2. Analize de laborator: rolul acestora este acela de a confirma agentul infectios responsabil pentru starea puiului tau.
- medicul va recomanda efectuarea unui exudat faringian pentru a cauta Streptococul beta-hemolitic (in 90% din cazuri confirma prezenta).
Nu sunt rare situatiile in care, ocazional, in urma unui exudat faringian se descopera acest streptococ. In lipsa manifestarilor clinice, simpla prezenta a acestei bacterii in urma exudatului nu justifica un tratament imediat. Ea poate exista in organism in stare latenta, fara a afecta sanatatea.
- ASLO (anti streptolizina O): masoara nivelul anticorpilor produsi impotriva unei enzime specifice streptococului – ASLO mare inseamna ca in corp exista o infectie cu aceasta bacterie
- analize de sange: in scarlatina creste numarul leucocitelor si eozinofilelor
- daca exudatul nu a confirmat prezenta Streptococului beta-hemolitic, atunci inseamna ca nu scarlatina a determinat manifestarile celui mic, iar medicul se va orienta catre alta posibila cauza
- daca diagnosticul este pozitiv si este scarlatina, trebuie inceput imediat tratamentul
Cum se trateaza scarlatina?
Acum un secol, aceasta boala era chiar fatala. Nu exista pana la acest moment un vaccin impotriva streptococului beta-hemolitic de grup A.
Administrarea tratamentului antibiotic a eliminat scarlatina din categoria bolilor cu prognostic potential fatal, a redus durata febrei de la 5 – 7 zile la 12 – 24 de ore si cea de contagiozitate de la cateva saptamani la 24 – 48 de ore.
In functie de varsta copilului tau, de existenta sau nu a unui teren alergic medicul va alege tipul si doza de antibiotic. Este foarte important sa-i dai celui mic toata schema prescrisa de medic, inclusiv antibioticele de protectie (ex.: Moldamin). Chiar daca se simte bine, nu intrerupe tratamentul deoarece pot aparea complicatii (amigdalite, sinuzite, otite).
Scarlatina este deosebit de contagioasa, asadar copilasul tau trebuie tinut acasa.
In ce conditii poate fi considerat vindecat copilul tau?
- la aproximativ 3 saptamani de la debut, exudatul faringian a iesit negativ de doua ori (streptococul nu mai este prezent)
- alte analize sunt normale
- copilasul tau se simte bine
Scarlatina va trece fara consecinte, cu conditia de a acorda toata atentia tratamentului prescris, chiar daca ti se va parea exagerat ca dupa ce s-a insanatosit sa mai fie nevoie sa mai faca injectii la un anumit interval de timp.. Acestea au rol de protectie impotriva afectiunilor pe care le poate produce, peste ani, streptococul beta-hemolitic (reumatism poliarticular acut, miocardite, glomerulonefrite etc).