Tristetea (dispozitia deprimata) este cel mai frecvent simptom al depresiei, dar la persoanele active depresia nu se manifesta intotdeauna asa. Adesea se asociaza cu anhedonie (lucrurile si activitatile placute de dinainte nu ii mai fac placere), cu anxietate si cu simptome somatice adiacente acestora, cum ar fi ameteli, dureri de cap, palpitatii, senzatie de sufocare, greata, senzatie de nod in gat, varsaturi, tranzit intestinal accelerat, disconfort abdominal.
Conform ultimelor studii, depresia este o problema de sanatate mintala dezvoltata mai ales de persoanele active pe piata muncii, cei mai depresivi fiind europenii activi, cu o frecventa de 12% pentru barbati si 25% pentru femei. O astfel de tulburare poate deveni foarte ,,costisitoare” pentru persoana care incepe sa absenteze de la munca, are un randament scazut sau devine irascibil.
"Nu reusesc sa mai fac fata. Nu eram asa inainte. Reuseam sa rezolv tot ceea ce imi propuneam. Muncem, invatam, ma distram si tot imi mai ramanea ceva energie. Acum parca sunt un trantor. Au observat si cei din jurul meu. Uneori imi este rusine de mine si de cei apropiati. Ma simt atat de vinovata. Prietenii si rudele imi reproseaza ca nu am vointa…dar eu ma straduiesc. Si totusi nu reusesc nimic, nu reusesc sa imi revin. Nu mai fac fata nici la serviciu, nu ma mai pot concentra, uit, imi este teama sa nu fac vreo greseala si sa imi pierd locul de munca. Sunt nervoasa, ma cert cu toata lumea chiar si cu cea mai buna prietena,ma simt nedreptatita, foarte obosita, nu pot dormi noaptea, ma simt inconfortabil cu mine insami. Sa merg la serviciu sau sa ies cu prietenii a devenit o corvoada. In week-end as sta doar in pat. Nu inteleg de ce mi se intampla toate astea, sunt inca tanara ca sa fiu asa bolnava”. Acesta este disursul clasic al unei persoane active care traverseaza un episod depresiv, dupa cum parafrazeaza Dr. Anca Talasman, medic primar – psihiatrie.
Frecvent este afectata si viata sexuala, iar pacientul devine iritabil, irascibil, cu un prag de toleranta la frustrare extrem de scazut, apar tulburari alimentare si de somn (in 90% din cazuri). In sine, la aceste persoane depresia este o reactie a organismului la suprasolicitare si la stresul acumulat zi de zi.
Stigma este mai puternica decat ingrijorarea
De fiecare data cand suntem surprinsi de aparitia simptomelor depresive, nu le intelegem si nu le putem da o explicatie. Suntem suparati ca ni se intampla tocmai noua, care de fiecare data am reusit sa trecem peste toate obstacolele. Majoritatea nu acceptam faptul ca ne confruntam cu o tulburare psihica (chiar daca este una tranzitorie precum depresia), ne este teama de un astfel de diagnostic.
Primul serviciu medical la care ne adresam este adesea camera de garda a unui spital de urgenta, speriati fiind de posibilitatea unei afectiuni cardiace sau a unui infarct. Cand acest lucru este infirmat si suntem trimisi catre serviciul de psihiatrie ne simtim frustrati si in acelasi timp neincrezatori.
,,Unul din refugiile gasite de persoanele cu depresie este alcoolul, care nu rezolva problema decat aparent si supraadauga una noua. Probabil ca daca depresia ar fi o rana deschisa, palpabila, daca ar ustura, ar sangera si ar durea, desi acest lucru chiar se intampla de cele mai multe ori, bolnavul ar cere mai repede si mai imperativ ajutor”, precizeaza Dr. Anca Talasman, medic primar – psihiatrie.
Am devenit depresiv, dar in continuare incerc sa fiu activ pentru ca...
In fiecare zi exista o serie de ”surprize” neplacute cu care ne confruntam, dar cele mai frecvent, persoanele active se confrunta cu probleme precum cele de cuplu, grijile financiare sau profesionale (pierderea locului de munca, insuccesele pe plan profesional, conflictele la locul de munca).
Incercam sa fim pe placul tuturor, sa tinem pasul cu ritmul alert al societatii actuale, sa alergam cu o viteza care ne depaseste capacitatea de rezistenta la efort. In consecinta, apar ingrijorarile, iar organismul raspunde la acestea prin depresie. Depresia este o boala care se trateaza de catre medicul psihiatru si care de multe ori face echipa si cu un psiholog.
,,Trebuie sa ne fortam sa incetinim. Iar pentru acest lucru avem nevoie de ajutor specializat. Teama de stigmatizare, de ceea ce ar putea spune cei apropiati, prietenii, rudele, cunoscutii, lipsa de timp si de asemenea <<legendele>> inspaimantatoare despre medicatia cu antidepresive determina pacientul sa amane la infinit vizita la psihiatru. Trebuie sa apelam la un specialist psihiatru care ne va ajuta si care ne poate trimite si la un psiholog. Acestia ne vor invata cum sa facem fata depresiei, stresului, cum sa-l <<incasam>>, cum sa-l gestionam si in final cum sa-l invingem.”, adauga Dr. Anca Talasman, medic primar – psihiatrie.