CÂND ŞI UNDE: Pe 16 martie 2019, la București, și pe 17 martie 2019, la Cluj, 1.000 de părinți vor putea participa la întâlnirea cu speakerul american care a revoluționat parentingul. Seria de conferințe se cheamă ”De la pedepse si recompense, la cooperare și colaborare”.
CINE E "TATĂL PARENTINGULUI NECONDIŢIONAT": Alfie Kohn este autorul a 14 cărţi de parenting, educație și management, traduse și apreciate în lumea întreagă. În România, trei dintre volumele sale, ”Parenting Necondiționat„, ”Pedepsiți prin recompense” și ”Mitul temei pentru acasă”, publicate la editura ”Totul despre mame”, s-au vândut în peste 25.000 de exemplare. Revista Time l-a numit „cel mai vehement critic al sistemului educaţional axat pe note şi lucrări de control”.
Volumul ”Parenting neconditionat”, publicat în 2013, a devenit în scurt timp bestseller (peste 10.000 de exemplare vândute), schimbând mentalitățile multor părinți preocupați de creșterea conștientă a copiilor lor.
CE ÎNSEAMNĂ PARENTING NECONDIŢIONAT: Sintagma definește, în viziunea lui Alfie, acel stil de educație în care părinții nu pedepsesc comportamentul greșit al copilului și nu dau recompense pentru buna purtare, oferind, în schimb, iubire necondiționată și permițând copiilor să facă propriile alegeri. În cartea sa bestseller, autorul declară: “Parentingul condiţionat se bazează pe concepţia cinică la maximum că acceptarea copiilor aşa cum sunt le dă undă verde să fie răi, pentru că, în fond şi la urma urmei, chiar aşa și sunt […] Alegerea între parenting condiţionat şi parenting necondiţionat reprezintă de fapt o alegere între două moduri radical diferite de a vedea natura umană.”
În lucrarea “Parenting necondiţionat. De la recompense şi pedepse la iubire şi înţelegere”, Kohn explică faptul că stilul de parenting condiţionat se centrează pe comportamentul copilului, pe ceea ce este convenabil pentru părinţi, nu pe nevoia reală a copilului. “Dacă nu înveţi bine, nu mergi în vacanţă”, sună o replică a unui adult care îşi creşte copilul prin parenting condiţionat. Premisa de la care se porneşte în acest tip de parenting este aceea că natura umană este rea, copilul trebuie educat prin pedepse şi recompense, iar dragostea părintească este un privilegiu pe care copilul trebuie să îl câştige prin comportamentul său. Ca adult, copilul va avea impresia că trebuie să se lupte pentru a fi iubit şi respectat şi va trăi mereu cu teama că, dacă greşeşte ceva, va pierde imediat dragostea (a prietenilor, a partenerului etc) De cealaltă parte, parentingul necondiţionat pleacă de la premisa că dragostea părintească este un dar, copilul este iubit pentru ceea ce este el, nu pentru ceea ce face.
Acest tip de parenting se raportează la copil ca un întreg, şi nu doar la comportamentul copilului. Părinţii care îşi cresc copiii astfel oferă afecţiune fără limite şi restricţii. Asta nu înseamnă că le vor permite orice sau că le vor îndeplini toate dorinţele. Cu siguranţă însă, le vor încurajata autonomia şi dreptul de a face alegeri şi de a lua decizii. Şi, mai ales, îi vor iubi ORICE ar face şi orice ar alege să fie.
