Moartea pur si simplu ma inspaimanta. Nu o iau ca pe un lucru firesc, care se intampla oricui, ma ingrozeste si refuz sa ma gandesc la ea. Daca m-as gandi, nu as mai putea duce o viata normala. Sunt din pacate momente in care o fac: de exemplu, de fiecare data cand ma urc intr-un avion ma gandesc ca aia ar putea fi ultima zi din viata mea. Oare asa voi gandi de acum inainte si cand voi intra intr-un coafor?
Stiti probabil ce s-a intamplat: ieri, în jurul orei 17.30, Gheorghe Vladan - sofer la Policlinica MAI - a intrat inarmat in coaforul unde lucra sotia sa. A impuscat-o mortal pe aceasta si pe casiera unitatii, ranind apoi alte sase persoane.
Nu are cum sa te lase indiferent o astfel de stire. Normal, nici nu putem trai mereu cu gandul ca ni s-ar putea oricand intampla o tragedie. Dar o secunda tot stai sa te gandesti “In coaforul ala as fi putut fi eu”.
Ce este si mai trist e ca multi au inceput sa faca glume pe tema asta, pe Twitter.
Uite o parte din mesajele cu care unii s-au amuzat in urma tragediei:
“Nu ies cu freza asta din coafor nici daca ma impusti!”,
“Masina de tuns. 100 de lei. O folosesti acasa. Mori daca te electrocutezi. Tuns la frizerie. 15 lei. Mori oricum”
“Cine-a pus coaforul in drum, ala a fost om nebun!”
“Am ramas fara bigudiuri, dar uite ce glont frumos”
“Ce faci Vasile ? E uite bine, ma duc sa-i fac lu soacra-mea abonament la coafor”.
Nu mi se pare tocmai un subiect pe care sa faci misto. Este o tragedie si te furnica pe sira spinarii cand te gandesti cati dezaxati psihopati umbla liberi pe strazi.