Aproape 101.000 de refugiați ucraineni beneficiau de o formă de protecție în România, la finele lunii februarie 2023, conform Consiliului Uniunii Europene. Nu se știe câți dintre ei sunt în Capitală, însă primăriile de sector și Primăria Generală le-au oferit cazare, masă, îmbrăcăminte, consiliere profesională și suport educațional și psihologic pentru copiii care îi însoțesc.
Ajutorul de care beneficiază refugiații, în special femei cu copii, nu pare îndestulător, astfel încât unii sunt nevoiți să cerșească pe străzile din București pentru traiul zilnic. Statul român nu încurajează, dar nici un condamnă acest comportament, iar explicația este una singură: nu știe (sau nu vrea să știe) că există.
Monitorizarea atuturor persoanelor provenite din Ucraina de la începutul războiului este în sarcina Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Nu pare că instituția face o treabă prea bună. Însă direcțiile generale de asistență socială și pentru protecția copilului care funcționează la nivelul Capitalei dețin datele de contact ale ucrainenilor cărora le asigură ajutor și asistență.
Teoretic, ale ar trebui să țină legătura cu aceștia și să se intereseze de soarta lor pe timpul șederii în București. Astfel, dacă unii dintre ei comit infracțiuni, au probleme de adaptare sau sunt dicriminați în vreun fel ori dacă trăiesc din mila publică, autoritățile orașului ar trebui să afle primele. Însă, acest lucru nu se întâmplă.
Află cine sunt noii cerșetori ai Capitalei pe www.danbrumar.ro!
